Expansiunea basarabenilor în Cluj sau ce mai caută și ăștia aici?!

Poate deveni axiomă faptul că în facultatea ta ai cel puțin un coleg basarabean. Clujul pare a fi invadat de studenții veniți din Republica Moldova, care au reușit să se infiltreze și în sistemul educațional, și în viața socială clujeană. Ba chiar și cea care scrie acest articol are domiciliul în Chișinău. Și uite că, involuntar, se furișează întrebarea – ăștia nu au casa lor?

Dar unde e casa lor?

Regiunea istorică Basarabia a purtat statutul neoficial de monedă de schimb între vest și est timp de sute de ani. Acest teritoriu parcă intrase în postura unei păsări călătoare ce zbura când la ruși, când la români, în urma semnării diverselor tratate și înțelegeri secrete între diferiți neni cu straie autoritare. În 1991, când URSS-ului își trăia ultimele zile, destrămâmdu-se în state naționale, pe 27 august, Republica Moldova și-a proclamat independența. Astfel, deși avem o istorie română comună, influența rusă, presărată timp de mai bine de un secol, își culege „roada” atât în manifestările culturale (obiceiuri, tradiții), cât și în aspecte ale vieții cotidiene de peste Prut.

Bulgakov

 

„Ești din Republica Moldova? Știi rusă?”

Am fost surprinsă într-o zi de întrebarea „da’ de unde ai învățat româna?”. Ar merita să clarific unele amănunte cultural-birocratice legate de „frații de peste Prut”. Limba de stat în RM este româna (dacă e să citez Constituția: „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine”). Cu toate acestea, practic fiecare cetățean din Moldova cunoaște limba rusă cel puțin la nivel începător. Rusa e inclusă în programul obligatoriu pentru gimnaziu, fiecare elev studiind-o timp de 5 ani. Totodată, existența posturilor TV, a ziarelor și a revistelor rusești favorizează practicarea acestei limbi. Desigur că există și școli, licee, universități cu predare în rusă, însă româna rămâne limba maternă.

„De ce ai venit încoa’, voi acolo nu aveți universități?”

Drumul peste Prut e unul lung. Mai bine de 600 de km, nervi – efect al așteptării în vamă, urmărirea prelungitului joc al acelor ceasului de pe mână și germenele dorului de casă separă un basarabean de Cluj. Dar, dacă ce a făcut alegerea, schimbând confortul de acasă în favoarea depărtării și a necunoscutului, nu are dreptul să se plângă. Ar fi putut alege o universitate din Chișinău, instituții foarte apreciate și cu cadre didactice care au un grad înalt de profesionalism, însă, dacă e să privim puțin mai larg lucrurile, observăm că talerul cu avantaje înclină spre distanță. Deși România e privită cu ochi relativ sceptici de către cetățenii săi, pentru cineva din RM e pe o treaptă mai sus. Amănuntul de „țară membră UE”și beneficiile acestuia își au influențele sale în creionarea unei eventuale decizii. Și dacă tot e așa, de ce să alegi celălalt capăt de lume (Românie), când Iașiul e mai aproape? Ei, aici cred că deja fiecare și-a ales bilele sale albe în favoarea Clujului, a unor dintre cele mai bune universități din România, a unuia dintre cele mai frumoase orașe și a vieții de aici.

„Ăștia ne iau locurile de la buget?!”

Poate că ai fost curios, preț de câteva momente sau de câteva gânduri, care e procedura „expansiunii” basarabenilor. Ei bine, e o combinație dintre coada enormă de la Consulatul României din Chișinău (pentru a depune dosarul cu acte), emoții, invocarea tuturor genurilor de divinități în scopul „să prind unul dintre cele 3-4 locuri repartizate în Cluj” și discuții mai mult sau mai puțin nervoase cu cei care sunt în aceeași situație ca tine. Aici sunt două variante ale desfășurării conversațiilor: dacă afli că atentează la locul din facultatea și orașul râvnit de tine, discuția va avea licăriri de râs nervos și o tendință subită de a face comparație a cifrelor din documentul tău de liceu și cel al interlocutorului tău; iar dacă nu, atunci discuția va decurge în limita gradului de interesant, iar pe fundal se va auzi sunetul unei pietre căzute de pe inima unui biet abiturient care se visează pășind pe străzile orașului român ales. În această ordine de idei, poate fi observat faptul că basarabenii nu au de-a face cu locurile de buget și bursele oferite studenților români. Le au pe ale lor, în dependență de numărul locurilor alocate, media finală (sau cifrele de pe foița magică) și un strop de noroc.

images

Ce vor face după facultate?

În Republica Moldova se observă tendința migrării tinerilor la studii peste hotarele țării. Și, din păcate, o mare parte din aceștia aleg să rămână în acea depărtare. Zic „din păcate” pentru că țara pierde minți valoroase, oameni care ar putea schimba ceva.

A  fi sau a nu fi  basarabean?

Clujul mișună de studenți exotici de pe toate continetele, fapt care poate fi ușor remarcat pe străzile orașului. Cu toate acestea, studenții basarabeni ies în evidență, atât prin număr, cât și prin comportament. Zicând comportament mă refer la atitudine și, desigur, la accent și mânuirea iscusită a rusismelor. Mă amuză când mi se spune „rusoaică”. Probabil întrebarea „cine suntem?” e una dureroasă pentru, noi, basarabenii, pentru că o istorie încurcată în care eram trași ba sub o aripă, ba sub cealaltă a și generat confuzia. Astfel, e dubioasă puritatea conștiinței naționale și e evident motivul divergențelor dintre taberele „Basarabia e România” și „Mama Rusia”. Dar asta e, nu ne putem schimba trecutul și nu putem schimba instantaneu conceptele și principiile compatrioților noștri. Cert este faptul că suntem basarabeni, am adunat în noi mai multe culturi și ne-am creat-o pe a noastră și Clujul are doar de câștigat cunoscându-ne.

RSS
Follow by Email
Facebook
Google+
http://studentpress.ro/2013/06/expansiunea-basarabenilor-in-cluj-sau-ce-mai-cauta-si-astia-aici/
Twitter

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Website Protected by Spam Master