Parcul Etnografic „Romulus Vuia”: satul din oraș

parcul
Foto: www.muzeul-etnografic.ro

Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj- Napoca, oaza de linişte a oraşului zgomotos, te face să te rupi de realitate şi te aduce în vremuri de multă vreme apuse, în care tradiţiile şi obiceiurile româneşti erau văzute la orice pas. Căsuţele vechi de sute de ani te fac să te gândeşti cu drag la vremurile trăite de strămoşii noştri.

Parcul Etnografic face parte din cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. A fost înfiinţat în anul 1922 şi, de atunci, muzeul a ajuns unul dintre cele mai mari din România şi unul dintre cele mai prestigioase din Europa. Construcția muzeului a fost una dintre realizările culturale ale perioadei în care a avut loc Marea Unire. Parcul este de asemenea, şi primul muzeu în aer liber din România şi ocupă o suprafaţă de 75 de hectare. Acesta a fost conceput de etnograful Romulus Vuia, vrând totodată să cuprindă case rurale originale, în care să trăiască familiile din zonele din care sunt aduse, dar şi nevoia de a se realiza un muzeu etnografic complex.

Între anii 1929- 1940, în Parcul Etnografic au fost aduse construcţii precum casa din Vidra (anul 1929), Restaurantul Gaudeamus (anul 1930) , Troița din Lupșa (anul 1931), o stână din Poiana Sibiului, care a fost adusă împreună cu ciobanul și 75 de oi, Gospodăria din Telciu (anul 1932), care a fost donaţia locuitorilor şi o şură din Stână (anul 1936). După cel de-Al Doilea Război Mondial a fost distrusă o mare parte din Parc, rămânând puţine construcţii, iar la 10 ani după aceasta s- a realizat o reconstrucție a gospodăriilor, care a fost adandonată. Lucrările de reabilitare au început în anul 1956, iar planul a fost restructurat de 4 sectoare: instalaţii tehnice şi ateliere meşteşugăreşti, tipuri zonale de gospodării şi monumente de arhitectură populară, sectorul etnobotanic (plante tradiţionale, construcţii agricole din hotar, sectorul etnozoologic (creşterea animalelor, construcţii pastorale din hotarul satelor).

În prezent, muzeul conţine 13 gospodării cu 90 de construcții din zonele Munții Apuseni,  Câmpia Transilvaniei, Depresiunea Călățele, Bran, Maramureș, Năsăud, Bistrița, Secuimea, Zarand, Podgoria Albă, Țara Oașului, Gurghiu, 34 de instalații tehnice țărănești, 5 case-atelier, 3 biserici de lemn, o poartă de cimitir şi peste 43.000 de obiecte etnografice strucurate în 8 secții: obiceiuri, ceramică, textile, port, locuință-alimentație, ocupații.

Sursă: www.muzeul-etnografic.ro

RSS
Follow by Email
Facebook
Google+
http://studentpress.ro/2016/02/parcul-etnografic-romulus-vuia-satul-din-oras/
Twitter

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *