Genul muzical K-Pop a ajuns să fie recunoscut ca fenomen mondial, având o creștere spectaculoasă a popularității în ultimii ani. 

Primul concert susținut în afara Asiei a avut loc în 2006 și a fost singurul din acel an, iar în 2018 au avut loc peste 200 de concerte de acest gen. Principalul factor în popularizarea genului în afara granițelor Coreei de Sud a fost și este internetul. În mediul virtual, cei care nu erau fani începeau să se familiarizeze cu noțiunea de K-Pop în jurul anilor 2012-2014. Videoclipurile care ieșeau din tipicul standard american care domină piața și ritmurile diferite au atras multă atenție asupra genului. Însă, de aproximativ 5 ani încoace, K-Pop-ul a început să iasă din granițele virtualului și a ajuns și în media mainstream sau, cum zice românul, „pe post”. În America, aparițiile starurilor genului sunt tot mai dese, pe când în Europa sunt abia la început și rare.

Totuși, este un început. Și publicul din România are șanse tot mai dese de a vedea astfel de conținut la televiziunile din țară.

Între 2012 și 2014, postul de muzică Music Channel difuza emisiunea ”Like Asiatics” (sic). în fiecare marți seara. Pe durata unei ore de emisiune, se difuzau videoclipuri K-pop și J-pop. Pe site-ul canalului, emisiunea încă este prezentată ca „program special pentru fanii genului K-pop”, ceea ce denotă că cei care s-au ocupat de emisiune nu erau informați suficient de bine, nefăcând distincția dintre J-pop și K-pop. Totuși, a fost una dintre primele încercări de reprezentare a muzicii asiatice în media românească, o idee bine intenționată.

Diana Martin, o tânără din Baia Mare, e de părere că „în primul rând, era bine că au avut inițiativa să difuzeze K-pop într-o perioadă în care era un gen mai necunoscut. Partea bună era că aveau un playlist cu piese ale unor trupe diverse. Partea proastă e că repetau playlist-ul săptămâni la rând și devenea enervant. Și tăiau din piese. Dădeau Believe de la U-Kiss, dar dădeau efectiv (n.red. un segment) de la final, cam un minut. De altfel, prima oară când am văzut K-pop la TV a fost tot pe Music Channel. Pe atunci, încă nu eram fană. Difuzau ceva petrecere K-pop și era un reporter care îi întreba pe oamenii de acolo care e piesa lor preferată și o difuzau. Am fost shook, era ceva ce nu mai văzusem, băieți drăguți care cântă și dansează. Videoclipurile și piesele erau super și deși erau în coreeană, nu mi s-a părut ceva ciudat.”

În 15 februarie 2014 a avut loc primul concert K-pop din România, susținut de trupa LedApple. Music Channel a fost foarte implicat în promovarea concertului, difuzând clipuri promoționale înainte de concert și un interviu în exclusivitate după finalizarea evenimentului.  Fiind primul concert de așa natură, fanii au fost foarte entuziasmați și cu siguranță recunoașterea de către media a fost binevenită.

În 2014, Antena 1 difuza emisiunea „România Dansează”, o emisiune dedicată exclusiv dansului. Printre cei care au dat audiție s-au regăsit și fetele din trupa de dance cover Midnight Pearls, care au prezentat o coregrafie K-pop. Jurații au privit cu reticență numărul din momentul în care au auzit melodia, iar fetele au fost jurizate destul de aspru. Într-adevăr, fetele nu au prezentat cea mai strălucită prestație, însă au fost concurenți cu numere la fel de sau mai slabe, care nu au fost luați în râs.

Cu ocazia Jocurilor Olimpice din 2018, care s-au organizat în Coreea de Sud, la Pyeongchang, TVR a filmat un reportaj amplu despre această țară, pentru a promova difuzarea evenimentului sportiv. Printre aspectele abordate s-a regăsit și valul K-pop. Au luat un interviu grupului coreean 24K, care tocmai fuseseră pe scena unui festival muzical. Vocea prezentatoarei se aude pe fundal: „Băieții ne-au spus că au fost deja în România.”. În România s-au organizat foarte puține concerte K-pop, iar concertul „Still with 24U” al grupului în cauză face parte dintre acestea.

Highlights de la concertul 24K în România

Știri despre artiști coreeni au ajuns și la televiziunile românești de câteva ori. Din păcate, chiar și știrile sunt tratate cu superficialitate, față de alte subiecte. Cele mai frecvente greșeli sunt în pronunția crainicilor, care pronunță eronat nu doar cuvintele coreene, ci și pe cele englezești. În 20 decembrie 2018 ,spre exemplu, a fost difuzată o știre despre cele mai bine vândute albume K-Pop ale anului 2018. După cum este prezentat în știre, informațiile sunt luate dintr-un top american. Cu siguranță topul respectiv se referea la altceva, nu la albumele cu cele mai mari vânzări, deoarece în acest caz artiștii de pe primele locuri erau alții.

Știrea din 20 decembrie 2018

„K-Pop-ul în media românească nu are o reprezentare foarte vastă, pentru că ai noștri preiau ce ajunge super popular în America”, spune 
Rebeka Negrai, o fană din Baia Mare. „Și sincer, la noi sunt văzuți și mai rău cântăreții de K-pop decât în America, mai ales băieții. Pentru fani e cum e, dar pentru publicul larg sunt un fel de animal exotic la zoo. Nu sunt luați în serios drept cântăreți și nu au același statut cum au alte genuri de muzică străină. E o diferență între cum e văzută muzica latino și cum e văzut K-pop-ul, pentru că nici melodiile care poți zice că au ajuns mainstream nu sunt puse. PSY e o excepție, pentru că e viral. Și singurele conținuturi media care încearcă să prezinte K-pop-ul mai complex sunt articole scrise de fani. Și nu e prezentat ca gen de muzică în sine, se vorbește mai mult de trupe ca fenomen singular: EXO, BTS. E puțină expunere și toată lumea ajunge să asocieze genul cu stilul muzical al unor trupe specifice.”

Cu altă ocazie, la Virgin Radio România, o ascultătoare a cerut să se difuzeze o piesă K-Pop, iar DJ-ul a acceptat. În timp ce priveau videoclipul piesei, a avut loc un dialog între cei doi prezentatori.

„ – Aoleu, îs băieți? Arată exact ca o femeie, vorbesc serios.
– Nu-mi vine să cred că te-au prins în final și pe tine.
– Și pe tine te chinuie cu BTS? 
– Pe mine mă chinuiesc de treiluni de zile ca să dau, dar eu nu dau.”

Unul dintre ei nu a vrut să difuzeze un artist foarte cerut de public, pentru că ar fi „un chin”, iar celălalt a făcut comentarii batjocoritoare la adresa aspectului fizic.

În ultima perioadă, canalele românești de muzică au început să difuzeze anumite videoclipuri K-pop alături de clipurile uzuale ale artiștilor cunoscuți la nivel mondial, datorită urcării acestora în topuri. Până acum, aceste videoclipuri sunt ale pieselor Idol și Boy with Luv, titluri ce aparțin trupei BTS și Kiss and Makeup, o colaborare între Dua Lipa și grupul sud-coreean feminin BlackPink. Rețelele de socializare au contribuit foarte mult la difuzarea acestora, deoarece fanii K-pop sunt foarte activi pe paginile canalelor de muzică, colaborând și propunând o singură piesă, pentru ca reprezentanții canalelor să o observe și să o difuzeze. După ce o piesă este difuzată, fanii sunt din nou foarte activi, anunțându-i și pe alții și mulțumind postului care a difuzat-o.

„Nu sunt mulțumită că difuzează doar BlackPink și BTS pe canalele românești când există mai multe trupe K-pop care ar trebui cunoscute publicului, cum ar fi Nu’Est sau N.Flying, dar pentru toate există un început. La Kiss FM am auzit piesa nouă a celor de la BTS și piesa făcută de Dua Lipa în colaborare cu BlackPink. Un crainic de aici i-a prezentat pe BTS ca „trupa K-pop care a cucerit mapamondul”, spune Paula Copaciu, o tânără din Cluj-Napoca.

Random Play Dance – Dovadă a popularității K-Pop în România

K-pop-ul face parte dintr-un nou val cultural și deocamdată nu dă semne să își înceteze evoluția. În Europa vestică apariția în media tradițională a acestui gen este în ascensiune. Prin urmare, se poate aștepta o creștere treptată și în România. La urma urmei, e un prilej bun ca toată lumea să învețe cum se scrie corect Coreea, adică cu doi de „e” și fără „k”.

RSS
Follow by Email
Facebook
Google+
http://studentpress.ro/2019/05/k-pop-in-media-romaneasca-o-reprezentare-stangace-a-unui-fenomen-global/
Twitter

Leave A Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.