După o relație de 5 ani, Bianca (20) și Vasile (25) pregătesc o nuntă cu nu mai puțin de o mie de persoane. Deși este o adevărată provocare, mireasa ține să respecte obiceiurile strămoșești, așa că alege să poarte faimosul costum tradițional de peste 40 de kilograme la nunta oșenească.

Unii ar spune că este o vârstă fragedă pentru măritat, însă Bianca este pregătită să își întemeieze o familie. Ea este norocoasa care are parte de cele mai spectaculoase elemente ale culturii populare din nord-vestul Transilvaniei, căci în centrul atenției este întotdeauna mireasa: un simbol al frumuseții și al autenticității la un astfel de eveniment.

Se spune că portul oșenesc și sărbătoarea nunții din Țara Oașului sunt printre cele mai spectaculoase din România. Arta, muzica și dansul i-au făcut cunoscuți peste hotare, căci acestea se conturează într-un spectacol luxos de trei zile și trei nopți, pe măsura mândriei lor și a puterii lor financiare.

Nunțile fastuoase trezesc Țara Oașului în luna august a fiecărui an, atunci când oșenii vin din străinătate și sunt pregătiți să cheltuie chiar și zeci de mii de euro pentru a-și impresiona prietenii și comunitatea. Cu toate că aici și-au ridicat case de dimensiunea unor palate, majoritatea oșenilor se întorc acasă o singură dată pe an, atunci când începe sezonul nunților. În această perioadă, uliţele satelor vuiesc de cântece tradiţionale, spre încântarea străinilor care se nimeresc să treacă prin zonă.

Nunta oșenească reprezintă ceremonia din prima zi şi presupune o serie de ritualuri strămoșești adaptate lumii moderne. Două acțiuni distincte și importante sunt săvârșite concomitent la casa miresei și la casa mirelui în noaptea din ajunul nunții: găteala miresei și confecționarea steagului de nuntă. Ambele acțiuni sunt realizate prin muncă îndelungată și tehnici tradiționale.

PREGĂTIREA MIRESEI PENTRU NUNTA TRADIȚIONALĂ

Pregătirea unei mirese în ziua nunții este, de fapt, cea mai mare provocare. Cu cât rochia de nuntă este mai frumoasă și mai bogată, cu atât este mai grea. Aceasta este formată, de fapt, dintr-o fustă și o cămașă cusută manual cu mii de mărgele, iar prețul unei astfel de rochii trece uneori de 10.000 de euro. Tânăra Bianca a participat la acest ritual cu multă bucurie, mândrie, dar și emoție.

În găteala capului miresei se contopesc două categorii de elemente distincte: părul împletit după o tehnică arhaică și seria elementelor de împodobire: cunună, salbe de bani, șiruri de mărgele, flori artificiale și naturale și multe altele. Toate acestea constituie un ansamblu decorativ complicat, de aproximativ cinci kilograme. Ansamblul este cusut cu cea mai mare grijă peste împletitura capului, care, până la urmă, nu se mai vede aproape deloc de sub acest decor bogat. Astfel, doar fața miresei rămâne la vedere, iar la gât poartă mărgele ce cântăresc până la trei kilograme.

,,Eram foarte curioasă cum mi se va împleti părul și îmi imaginam de când eram mică momentul nunții oșenești. Pregătirea nu a fost grea, ci din contră, pentru mine a fost chiar plăcută. Sunt foarte mândră că am avut ocazia să port costumul tradițional, pentru că asta mă reprezintă. Printre atâtea emoții, greutatea portului popular abia s-a simțit, însă dansul a fost cu adevărat o provocare”, afirmă Bianca, mireasa care a purtat în ziua nunții o rochie de peste 40 de kilograme.

STEAGUL ȘI STEGARUL

Tot în prima zi de nuntă, la prima oră a dimineții, mirii sunt chemați prin sunetul clopotului pentru ,,spovadă” la biserică. După ce mirele aude clopotul, merge la casa miresei, iar mai apoi cei doi pleacă împreună la biserică. După ,,spovadă”, mirii se opresc la casa mirelui pentru a examina stadiul în care se află confecționarea obiectului ce urmează să anunțe data nunții domnești- steagul. Aici are loc dansul miresei cu domnișoarele de onoare, în care mireasa prinde și fetițe mai mici, de trei-patru ani, care asistă la spectacol. În acest timp, mirele închină un pahar de țuică stegarilor. Ulterior, mireasa este adusă din nou la casa ei.

În după-amiaza zilei nunții oșenești, steagul este deja pregătit, iar vestitorul anunță că mireasa este gata. Stegarul, care de obicei este un văr apropiat de-al mirelui, se îndreaptă spre casa miresei cu alai și muzică, acolo unde vor avea loc o serie de ceremonii specifice nunții tradiționale. Cu această ocazie, steagul anunță data nunții oficiale la care vor participa sute sau chiar mii de oameni. Domnișoarele de onoare stabilesc cu stegarul că se vor reîntâlni la casa mirelui în prima duminică de după nuntă pentru ,,spargerea steagului” și recuperarea obiectelor valoroase din care a fost confecționat.

DANSURILE OȘENEȘTI

Pentru oșeni, nunta este o sărbătoare plină de fast, ceea ce face necesară desfășurarea unor manifestări folclorice tradiționale: ,,danţuri”, ,,ţâpurituri” (strigăte specific maramureșene) și hore. Nunta din Țara Oașului și-a câștigat faima prin dansurile tradiționale, pline de viață, precum ,,Roata” și ,,Mirele”, care vin însoțite de ritmul ceterilor (viorilor) și zongorilor (chitărilor), al bătăilor din palme și al țâpuriturilor. Inconfundabil este și ,,danțul” feciorilor cu fetele, în perechi sau în horă.

BULCIUGUL MIRILOR

Despărțirea de părinți este denumită de către oșeni ,,bulciug” și reprezintă rostirea unor grupe de versuri de către un preot sau un staroste. Acestea se adresează atât miresei cât și mirelui, cuprinzând întotdeauna în structura sa tradițională elemente de adaptare la situația concretă, la biografia celor doi tineri. Unele versuri accentuează suferințele provocate de despărțirea de familie, iar unele înveselesc nuntașii. Altele schițează reguli de comportament în obligațiile pe care le declanșează căsătoria ori subliniază legături puternice dintre miri și rudenii, vecini sau prieteni.

Bulciugul se poate reduce la câteva fraze versificate sau poate fi de mare amploare, cuprinzând întâmplările din viața mirilor. Această manifestație are o însemnătate puternică, atât pentru miri, cât și pentru familie, și are ca scop expunerea importanței nunții ca ritual de trecere:

,, Ia-ți mireasă, rămas bun

De la maică-ta cea dragă,

De la lutu de sub masă!

De la frați de la surori,

De la grădina cu flori! “


– Gheorghe Focșa (,,Spectacolul nunții din Țara Oașului”, 1999)

Despărțirea de părinți este urmată de schimbul colacilor, moment în care mireasa primește un colac, simbol al fertilității și al bogăției. Acest ritual este însoțit de dansuri și strigăte pentru celebrarea noii vieți de după căsătorie și de bocete pentru tinerii care renunță la viața alături de părinții lor. ,,Versurile rostite de staroste au fost foarte emoționante. Cu greu ne-am abținut amândoi să nu plângem”, afirmă Bianca.

NUNTA DOMNEASCĂ

După nunta oșenească, locul costumelor tradiționale este luat de vestimentațiile selecte, create de mari designeri occidentali. Nunta domnească se desfăşoară, de obicei, a doua zi după nunta oşenească, într-o sală de evenimente, unde mireasa îmbracă o rochie albă, cu croială modernă, iar mirele alege un costum elegant pe măsura puterii sale financiare. Nici invitații nu se lasă mai prejos la o astfel de nuntă, întrucât vestimentațiile lor ajung să coste până la câteva sute sau chiar mii de euro.

Sala în care se desfășoară o astfel de nuntă are o capacitate de până la două mii de locuri. Meniurile pentru nuntași sunt alese cu grijă pentru gusturile cosmopolite ale invitaților, iar atmosfera este de obicei întreținută de artiști cotați la mii de euro pentru reprezentații de câteva ore, în condițiile în care nici dedicațiile de sute de euro din partea nuntașilor nu lipsesc niciodată. În seara evenimentului, coloane întregi de bolizi stau așezate în fața sălii de nunți, pentru a putea fi admirate de către restul invitaților.

Bianca și Vasile au organizat în luna august a acestui an o nuntă plină de fast și grandoare cu nu mai puțin de o mie de persoane, în Călinești-Oaș. Sala de nuntă luxoasă a fost împodobită cu decoruri exclusiviste atent alese pentru ziua cea mare. Mireasa a ales să poarte o rochie scumpă în valoare de 2.000 de euro, croită din cele mai fine materiale, în vreme ce Vasile s-a remarcat prin eleganța și rafinamentul costumului său, pentru care a cheltuit 500 de euro. La nuntă au întreținut atmosfera nume celebre precum Bogdan Gavriș (Satu Mare) și Măriuca Trifon (BaiaMare), până în dimineața celei de-a doua zi, când ritualurile tradiționale au continuat la casa mirelui.

,,Organizarea nunții noastre a durat câteva luni bune. Am fost agitați și stresați, la fel ca orice miri, însă, la final, totul a ieșit așa cum ne-am dorit. Având în vedere că am avut o nuntă așa de mare, costurile au fost destul de ridicate, dar totul a meritat din plin. Fără ezitare, pot spune că cel mai memorabil moment pentru noi a fost dansul mirilor”, mărturisește Bianca.

ȚARA OAȘULUI

Țara Oașului reprezintă una dintre cele mai originale zone etno-folclorice din România. Aceasta este situată în nordul Transilvaniei și intră în componența județului Satu Mare, cuprinzând următoarele comune și sate: Orașu Nou, Prilog, Racșa, Orașu Nou-Vii, Certeze, Huta Certeze și Moișeni, Vama, Vama Băi, Călinești-Oaș, Lechința, Coca, Dumbrava, Târșolț, Aliceni, Trip Băi, Boinești, Bixad, Cămârzana, Bătarci, Tarna Mare și orașul Negrești- Oaș, care este și centrul cultural etnologic și administrativ local.

Toate aceste zoneau păstrat cu strictețe datinile strămoșești, în special legate de evenimentedeosebite precum: nunţi, hore, şezători, sâmbre, lăutul torturilor şi altesărbători. Graiul propriu, trăsăturile etnografice definitorii, stilul propriu, comportamentul și istoria impresionantă i-au unit pe locuitorii acestei zone sub o singură structură cultural-etnografică, unitară şi diferențiată în același timp.

Astăzi, în Țara Oașului, nunțile tradiționale continuă să ducă mai departe datinile strămoșești, care se împletesc cu noi obiceiuri luate din occident. Deschiderea oamenilor spre nou, dar și dragostea pentru propria istorie, i-a făcut mândri pe membrii acestei comunități că reușesc să transmită din generație în generație o astfel de cultură etno-folclorică, nemaivăzută în alte zone ale României.

,,Nunta a fost, pentru noi, nu doar un eveniment, ci o experiență de neuitat, care va rămâne mereu în inimile noastre. Suntem mândri că am reușit să ducem mai departe tradiția din Țara Oașului”, afirmă Bianca.

Sursa foto/video: arhivă personală

Leave A Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.