De-a lungul timpului, populația globului a trecut prin multe provocări, printre care și bolile care au făcut ravagii și care au luat viețile a milioane de oameni, dar care au reușit să fie stopate sau ținute sub control. În 1918, gripa spaniolă lăsa în urmă peste 50 de milioane de morți, iar peste 91 de ani, în 2009, gripa porcină declanșa o pandemie care a infectat miliarde de persoane, însă cu o rată de mortalitate mult mai mică. Oamenii s-au confruntat cu boli precum variola, poliomielita, tuberculoza sau holera, care au luat viața a miliarde de persoane și în secolele trecute.

Cristina Frențoni, arhivă personală

Pandemia reprezintă o epidemie de intensitate deosebită și răspândită pe suprafețe mari ale globului. De obicei epidemiile evoluează limitat în timp și spațiu și se sting odată ce măsurile de control devin eficiente sau când a fost cuprinsă toată populația receptivă, ne informează Cristina Frențoni, medic epidemiolog.

Epidemiile încep prin creșterea numărului de cazuri într-o populație, peste numărul așteptat de îmbolnăviri și atunci când un agent patogen, precum un virus sau un microb, afectează o populație predispusă să se îmbolnăvească. De multe ori acești viruși sunt aduși într-un teritoriu în care nu există, de către persoane bolnave care vin dintr-o zonă în care se manifestă boala. Astfel, prin circulația foarte mare a oamenilor dintr-un loc în altul sau dintr-o țară în alta, răspândirea virusului este favorizată și boala ajunge să infecteze un număr tot mai mare de persoane. În acest fel, o epidemie ajunge să se răspândească și să devină pandemie.

            În ceea ce privește actualul Coronavirus și motivul pentru care acesta a evoluat atât de rapid dintr-o epidemie într-o pandemie și a reușit să infecteze miliarde de persoane din întreaga lume, dr. Cristina Frențoni susține că: Este vorba de un agent patogen nou, necunoscut până acum, cu o rată mare de transmitere, care a dat și forme de boală asimptomatice. Astfel, faptul că acest virus nu a mai fost întâlnit până în prezent, îngreunează încetinirea răspândirii acestuia, dar și faptul că nu poate fi detectat la unele persoane îl face și mai contagios.

            Se poate transmite virusul de la animal la om?

            Un subiect foarte controversat și intens discutat de la începutul pandemiei de Coronavirus este proveniența acestui virus și faptul că acesta a fost transmis de la un animal la om. Mai precis, de la un liliac. Specialistul ne-a explicat că există 3 categorii de boli infecțioase.

  • prima categorie ar fi aceea a bolilor infecțioase specifice omului, precum rujeola sau rubeola, numite antroponoze. Acestea nu pot fi contactate de la animale și nici transmise la acestea;
  • a doua categorie este aceea a zoonozelorși anume boli care se transmit de la animal la om, fără transmitere interumană. Astfel, deși o persoană a contactat o boală de acest tip de la un animal, acesta nu poate fi transmis la o altă persoană;
  • a treia categorie este și cea în care ne aflăm noi și anume boli comune în care omul preia agentul infecțios de la om sau de la animal și îl poate transmite la om sau la animal. Acestea se numesc antropozoonoze și funționează în mai multe direcții: atât de la om la animal, cât și de la animal la om, însă și între specii: de la animal la animal sau de la om la om.

Însă care sunt animalele cel mai frecvent întâlnite în transmiterea bolilor la oameni? Animalele și păsările domestice sunt de obicei îngijite de om și doar accidental ajung să devină izvor de infecție. Animalele și păsările sălbatice (șoareci, șobolani, lilieci, porumbei) care trăiesc în apropierea colectivităților umane pot aduce agenți patogeni preluați de la alte viețuitoare sălbatice. Animalele sălbatice care trăiesc departe de colectivitățile umane sunt rezervor pentru zoonoze (turbare, trichineloză). De asemenea artropodele (căpușe, țânțari) pot transmite boli, ne informează dr. Cristina Frențoni.

            Colaborarea cu sectorul veterinar este foarte importantă pentru a ține sub control epidemiile, iar o bună cunoaștere a factorilor care declanșează infecții este crucială pentru a preveni o nouă răspândire a bolii.

            Rujeolă vs. Coronavirus

Epidemia de rujeolă a început în urmă cu mulți ani, atât la nivel mondial, cât și în România și continuă și în ziua de azi pe teritoriul țării noastre. Deși există un vaccin împotriva rujeolei, acesta este refuzat de multe ori din cauza dezinformării.

            Epidemia de rujeolă este total diferită de această pandemie. Rujeola este o boală specifică omului, cunoscută de mult timp, cu un virus identificat de mult timp și pentru care primul vaccin s-a realizat în anul 1963. În România vaccinul antirujeolic a fost introdus în schema de vaccinare a copiilor începând cu anul 1979, ceea ce a dus la o scădere dramatică a numărului de cazuri apărute. Epidemia de rujeolă care evoluează în ultimii ani este cauzată de scăderea acoperirii vaccinale sub 95%, pragul care se consideră protector pentru eliminarea bolii, relatează medicul epidemiolog.

            Pe de altă parte, virusul SARS-CoV-2 nu are în prezent un vaccin, deși acesta este asemănător cu multe alte boli virale și prezintă simptome specifice acestora. Cristina Frențoni explică și motivul pentru care un vaccin nu este disponibil la momentul actual: SARS-CoV-2 este o tulpină virală nou apărută din familia Coronaviridae. Virusuri din această familie au mai declanșat epidemii în zona Asiei, dar acestea au cuprins teritorii restrânse și au evoluat cu un număr mic de cazuri, ceea ce nu a constituit un motiv de cercetare pentru dezvoltarea unui vaccin. Deoarece COVID-19 a cuprins populația întregului glob în momentul de față laboratoare din mai multe țări au început cercetările pentru identificarea și caracterizarea tulpinii de virus precum și studiile pentru dezvoltarea unui vaccin. Acest proces este de durată și trebuie să fie parcurse o serie de etape obligatorii, până la aprobarea și punerea pe piață a unui vaccin. Sunt optimistă și cred că acest vaccin va fi disponibil pentru populație.

Cum se transmit și cum se manifestă virusurile?

Pentru ca o persoană să devină infectată cu un virus, aceasta trebuie să intre în contact cu un agent infecțios viu în anumite condiții de mediu. Astfel, pentru ca o infecție să aibă loc, este nevoie de trei elemente: virusul, calea de transmitere (poate fi aeriană, prin sânge, prin alimente, prin apă, prin obiecte contaminate, etc.) și individul. La aceștia se adaugă factori favorizanți de mediu (climatici, geografici, economico-sociali, biologici). Procesul prin care epidemia evoluează poate fi: sporadic (cazuri care apar întîmplător, rar), endemic (boala se manifestă în mod continuu într-un anumit teritoriu), epidemic (creșterea numărului de cazuri într-o populație la un moment dat), sezonier (apariția cazurilor în anumite perioade ale anului), pandemic (epidemie cu intensitate deosebită și răspândită pe suprafețe mari ale globului), detaliază Cristina Frențoni. Ceea ce face Coronavirus atât de greu de combătut este faptul că acesta este un virus nou, ale cărui caracteristici nu au fost cunoscute și studiate, ceea ce a făcut ca măsurile luate la început să nu fie eficiente.

            Cum ne protejăm?

Există o discuție intensă în mediul online despre cum este mai bine să ne protejăm de acest virus. În primul rând, cea referitoare la purtarea măștilor de protecție în spații închise, despre care unele voci susțin că nu ajută la împiedicarea răspândirii virusului și nu asigură protecție împotriva acestuia. Este importantă masca chirurgicală sau nu? Da, este important să purtăm mască de protecție în spații închise, deoarece transmiterea virusului se poate realiza când stam mai aproape de 2m de o altă persoană, mai mult de 15 minute. În exterior nu este necesar și nu se recomandă să purtăm mască. Virusul nu se transmite atunci cand trecem pe stradă pe lângă alte persoane, explică medicul epidemiolog.

            De asemenea, în ceea ce privește spălatul sau dezinfectatul mâinilor, Cristina Frențoni ne explică care metodă este mai eficientă în indepărtarea virusului de pe suprafața pielii: Spălatul cu apă și săpun este cea mai eficientă metodă de igienizare a mânilor. Substanțele dezinfectante pentru mâini, pe bază de alcool, se pot folosi atunci când mâinile nu sunt vizibil murdare și când apa și săpunul nu sunt la îndemână. În sistemul medical se recomandă completarea spălării cu dezinfecția, deoarece germenii din spital sunt mai rezistenți decât cei din mediul înconjurător, dar în viața de zi cu zi acest lucru nu este necesar.

            Dar cum „dispare” acest virus de pe suprafața pielii noastre doar cu ajutorul unui săpun obișnuit? Spre deosebire de bacterii care sunt celule întregi, virusurile sunt doar acizi nucleici acoperiți de un înveliș proteic și se înmulțesc în interiorul celulelor gazdei. În mediul extern, pe suprafețe, durata lor de viață este redusă, deoarec nu pot supraviețui. În plus, sub acțiunea detergenților și dezinfectanților virusurile sunt distruse. Cu alte cuvinte, virusurile sunt acoperite cu un strat de grăsime, care în contact cu apa și săpunul se îndepărtează de pe suprafața pe care se află.

            Despre viitor

În ceea ce privește viitorul, este foarte posibil să apară un nou val de îmbolnăviri: O epidemie se stinge atunci cînd peste 80% din populație este imunizată, fie trecând prin boală, fie prin vaccinare. Dacă vaccinul nu va fi disponibil în acest an este posibil să apară un nou val de îmbolnăviri, declară dr. Cristina Frențoni. Doar în situația în care un vaccin va apărea pe piață, iar populația va fi imunizată prin intermediul acestuia, doar atunci vom putea vorbi despre o dispariție a acestei boli, care va mai fi totuși prezentă la persoanele nevaccinate.

            La ce alte epidemii ar trebui să ne așteptăm? Putem să ne așteptăm oricând la epidemii cu agenți infecțioși noi. Microorganismele cunoscute și studiate pot fi combătute. Dar acestea, și în special virusurile, sunt foarte adaptabile și dezvoltă mutații, astfel încât apar tulpini noi. Pe de altă parte ne putem aștepta și la epidemii cu microorganisme cunoscute dar la care măsurile de control s-au relaxat prea mult (de exemplu scăderea acoperirii vaccinale). De asemenea circulația intensă a persoanelor pe glob poate determina răspândirea unor agenți infecțioși dintr-o zonă în alta, conchide medicul epidemiolog.

ANDREEA OLAH

Leave A Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.