Te trezești dimineața după un party la care ai fost invitată de către noul tău prieten, telefonul tău vibrează în continuu și asta te face să te simți agitată. Îți amintești ce ai făcut după ce ai ajuns acasă, iar când verifici notificările, afli că ești victima unui caz de cyberbullying.

Ioana

Așa a arătat cea mai groaznică dimineață din viața Ioanei, o tânără de 19 de ani, a cărei viață s-a schimbat radical din acel moment.

Totul a început în anul 2016, când Ioana s-a mutat în Sibiu, înainte de începerea clasei a10-a. Nu cunoștea pe nimeni, iar acest lucru a determinat-o să devină introvertită, îi era teamă că nimeni nu o să o accepte. La scurt timp după începerea anului școlar, Ioana a reușit să se integreze într-un grup de colegi destul de restrâns. 

„Eram 6 prieteni, nu ne puteam numi cei mai buni prieteni, nu țineam legătura în afara orelor de curs, dar prezența lor era distractivă cât timp eram la liceu, spune Ioana.

După o perioadă destul de scurtă, Ioana și-a dat seama că persoanele din acel grup nu sunt prietenii pe care ea și-a dorit să îi aibă. Se simțea singură, avea nevoie de o persoană cu care să vorbească și de activități cu care să își ocupe timpul liber. Tocmai de aceea, a decis să își deschidă un cont de Tinder. Acolo a cunoscut diferite tipuri de persoane, însă cel mai mult i-a atras atenția Bogdan, un băiat care atunci avea 19 ani și era în ultimul an de liceu, același liceu la care mergea și Ioana. 

La început mi-a dat impresia de un om inteligent, era la mate-info și avea planuri mari. M-am atașat repede, pentru o perioadă m-a ajutat foarte mult, m-am împrietenit cu prietenii lui, avea un grup mai mare de prieteni și am reușit să îmi ocup timpul liber, povestește Ioana. 

Ce nu știa ea atunci era că integrarea sa în acest grup de prieteni și atașarea față de Bogdan urmau să aibă consecințe: notele ei au scăzut, s-a îndepărtat de ceilalți colegi ai săi și a început să chiulească. 

După o perioadă mai lungă, Ioana și Bogdan au devenit foarte apropiați. Acesta a invitat-o, într-un final, la o petrecere. Din ceea ce a declarat Ioana, esențialul acestei povești începe undeva la sfârșitul petrecerii, imediat după ce aceștia au ajuns acasă.

Petrecerea s-a desfășurat ca oricare alta, nu a fost nimic special. Nu s-a întâmplat nimic interesant, eram doar foarte apropiați, iar apoi am început să bem – muzica era bună, exact pe gustul meu, ne-am distrat și am râs, însă am plecat repede.”

După spusele Ioanei, imediat după ce Bogdan a adus-o acasă, aceștia au avut o conversație pe Facebook, în care el începuse să își intre în rolul de agresor, însă Ioana nu realiza asta, probabil din cauza naivității sau a alcoolului consumat. 

De aici, conversația a continuat cu pozele indecente, trimise către agresor, iar acolo conversația lor a luat sfârșit, Bogdan nu i-a mai răspuns Ioanei. 

 Ziua următoare, Ioana s-a trezit datorită telefonului care vibra în continuu, avea multe notificări – share-uri pe Facebook, în care a fost etichetată, câteva apeluri pierdute de la numere necunoscute și mai multe mesaje pe grupul clasei. Atunci, Ioana a început să simtă panica creată de acestea, apoi văzuse pozele sale, postate pe Facebook de către Bogdan. Postarea avea deja 65 de share-uri și sute de reacții, nu mai putea să dea înapoi. Mai târziu aflase că pozele ei au fost publicate și pe un site cu tot felul de anunțuri de vânzări. 

Nu pot să explic ce am simțit atunci, am izbucnit în plâns, eram speriată, nu aveam cum să rezolv asta singură. Părinții mei erau violenți și m-am temut foarte tare să le spun, mărturisește tânăra.

După câteva încercări de a discuta cu Bogdan, acesta a blocat-o pe toate rețelele de socializare. A încercat să-l caute chiar la el acasă, acolo a răspuns mama lui, care, în urma unor discuții lungi, nu voia să creadă că fiul ei a publicat acel anunț cu pozele Ioanei. 

Mama lui a avut o reacție foarte urâtă. M-a învinovățit, spunându-mi că așa îmi trebuie dacă trimit asemenea poze. Îmi asum vina, dar nu-mi pot asuma publicarea lor pe rețele de socializare sau pe site-uri de anunțuri”, ne spune Ioana.

Astfel, Ioana a fost nevoită să își înștiințeze părinții, aceștia au reacționat prin violența fizică și verbală asupra ei, ba mai mult, au și divorțat mai târziu, din această cauză: „Nu am avut parte de susținere din partea nimănui, iar ăsta a fost unul dintre cele mai grele impedimente. Da, e greu să treci printr-o sală plină de oameni care au pozele astea cu tine, dar e mult mai greu să suporți asta fără să ai până și cel mai mic sprijin.

Prieteniile pe care le-a avut s-au destrămat și ele. Majoritatea erau formate în urma faptului că l-a cunoscut pe Bogdan, toți erau prieteni ai lui. 

De atunci, Ioana este definită prin curaj – nu a renunțat în a merge la școală, a suportat toate criticile și jignirile celor din jur, însă a fost nevoită să se transfere la un alt liceu atunci când efectele acestui caz au afectat chiar și relațiile sale față de profesori: Postarea nu a fost ștearsă, dar a fost uitată. Lumea a vorbit despre asta câteva luni, apoi au uitat. La noua școală am fost tratată acceptabil, am auzit din când în când șușoteli de genul « ea e fata cu care au fost puse pozele alea? » sau « oare de ce a făcut asta? », dar nu mai reprezentau un obstacol pentru mine. Cât despre anunț, a primit multe raportări, care nu au rezolvat nimic.” 

În prezent, Ioana are la activ aproape doi ani în care a participat la ședințe de terapie, care au ajutat-o și continuă să o ajute. A finalizat ciclul liceal, însă s-a hotărât că are nevoie de pauză înainte de a merge la facultate: O să merg la facultate, dar acum simt nevoia să mă liniștesc. Vreau să dau la Arte. Suferința m-a ajutat să descopăr artista din mine.

Cât despre agresor, tot ce știm acum este că e plecat în Londra pentru studii.

Situația statistică la nivel național

La nivelul țării, statisticile arată destul de îngrijorător. Conform unui sondaj efectuat de U Report România în anul 2019, 46% dintre tineri au fost cel puțin odată o victimă a fenomenului de cyberbullying. Dintre aceștia, 78% sunt de sex feminin, iar 22% de sex masculin. Media de vârstă a acestora este cuprinsă între 15-19 ani. 

Sondaj de opinie, U-Report România, iulie 2019

HĂRȚUIRE SAU GLUMĂ NEVINOVATĂ?

Prin cazul Ioanei, am reușit să contextualizăm acest fenomen numit „cyberbullying”, care este de fapt o formă de bullying, care se petrece prin intermediul tehnologiei, pe rețelele de socializare, prin intermediul aplicațiilor de mesagerie privată, poate chiar și pe platformele de jocuri. Acest fenomen presupune un comportament neadecvat, repetat, care are ca scop umilirea sau înfurierea persoanei vizate. Printre exemple se numără:

  • răspândirea minciunilor sau postarea de fotografii jenante ale cuiva pe rețelele de socializare;
  • transmiterea de mesaje supărătoare sau de amenințări prin platformele de schimb de mesaje;
  • copierea identității unei persoane și transmiterea în numele  acesteia de mesaje răuvoitoare cuiva.

Mediul online este foarte vast, orice postare pe o rețea de social media poate fi accesată de oricine, astfel, durata unui caz public de cyberbullying, realizat printr-o postare menită să umilească pe cineva, variază în funcție de cât de mult timp este vizibilă postarea respectivă, însă efectele sunt resimțite pentru o perioadă mai lungă de timp. 

Hărțuirea în mediul online poate induce victima într-o stare de confuzie, agresorul putând convinge victima că este vorba despre o glumă răutăcioasă, care nu ar trebui să fie luată în serios. Însă, odată ce victima se simte ofensată, gluma a mers prea departe. Atunci, e momentul să fie luată legătura cu așa-zisul agresor, întrucât nimeni nu este obligat să suporte un act deranjant. Dacă după discuție, glumele pe seama victimei nu încetează sau postarea nu este ștearsă, este foarte posibil să fie vorba despre un caz de bullying online. 

Pentru a afla mai multe detalii despre acest fenomen, am luat legătura cu psihoterapeutul Iuliana Ștefan, care ne-a ajutat să aflăm care sunt modalitățile prin care putem să ne protejăm de acest fenomen, care sunt efectele sale, cu cine putem să vorbim sau unde am putea raporta un caz de acest gen și cum să îi punem capăt. 

Bullyingul online plasează o victimă în rolul său 24 din 24, zilnic. Aici nu mai vorbim despre pauzele de la suferință și stres, iar asta ne zguduie continuu sănătatea psihică și emoțională”, precizează psihoterapeutul. 

Efectele unui astfel de fenomen se resimt pe mai multe planuri: psihic, emoțional și fizic. În mediul online, agresiunile sunt, cel mai des, considerate ca fiind situații fără scăpare. Nivelul de stres este mult mai ridicat, întrucât victima se simte atacată în orice moment, oriunde s-ar afla. De asemenea, aceste agresiuni reprezintă niște obstacole pentru victimă, întrucât limitează modul acesteia de a se exprima liber.

După spusele Iulianei Ștefan, stările de anxietate, depresie și dependență de substanțe pot fi generate de un astfel de comportament. În unele cazuri, gravitatea poate avea un grad mult mai ridicat, ajungându-se chiar la suicid. Printre efectele acestui fenomen se află și atacurile de panică sau tulburările de somn. Totuși, aceste situații nu sunt, de fapt, situații fără scăpare. De cele mai multe ori, soluțiile sunt numeroase, însă nu apelăm la acestea, din necunoștință de cauză sau frică. Pe termen lung, aceste efecte pot fi devastatoare și le pot crea adevărate traume victimelor, peste care se va putea trece doar cu ajutorul mai multor ședințe de psihoterapie, sau chiar medicație, în cazul în care buna funcționalitate psihică și emoțională a persoanei a fost afectată într-un mod agresiv. 

 Rețelele sociale sunt spații publice, iar postările noastre pot fi folosite, mai târziu, împotriva noastră. Tocmai de aceea, “cea mai bună metodă de protecție este prevenția”, mărturisește psihoterapeutul. 

Lista de prieteni este una selectivă, tocmai de aceea ar fi recomandat să permitem doar persoanelor care sunt alături de noi și în viața reală să fie în lista noastră. Astfel, limităm accesul persoanelor care pot avea intenții mai puțin plăcute.

Orice rețea de socializare are anumite setări de confidențialitate, care ar trebui să fie consultate de fiecare utilizator. Prin intermediul acestora, ni se oferă posibilitatea de a beneficia de o anumită intimitate, pe propriul profil, putând configura mai multe opțiuni utile, printre care: 

  • vizibilitatea publică sau privată a profilului – un profil public permite oricărui utilizator să vizualizeze postările noastre, chiar dacă acesta nu face parte din lista noastră de prieteni, tocmai de asta este recomandat să avem profilul privat. Astfel, postările noastre pot fi vizualizate doar de către persoanele din lista noastră de prieteni;
  • confidențialitatea mesageriei sau a comentariilor – putem alege cine ne poate lăsa un mesaj sau un comentariu;
  • ștergerea sau ascunderea anumitor postări, astfel încât acestea să nu fie vizibile pentru oricine;
  • blocarea sau raportarea conturilor care ne deranjează. 

Este decizia noastră ce fel de conținut postăm sau cui i-l trimitem, însă, de cele mai multe ori, este necesar să îl analizăm. Dacă, prin analiza acestui conținut, ne dăm seama că putem să fim vulnerabilizați, fie prin comentarii, mesaje sau orice alt tip de comportament neadecvat, atunci acel conținut nu ar trebui postat, iar aceasta este o soluție valabilă chiar și atunci când avem contul securizat”, completează psihoterapeutul.

AJUTORUL – CEL MAI IMPORTANT PAS ÎN COMBATERE

În prezent, platformele sociale sunt un mediu popular, prin intermediul căruia sunt expuse diferite părți ale vieții personale. Cel mai des, acest lucru se întâmplă în jurul adolescenților, aceștia fiind și cele mai vulnerabile victime ale acestui fenomen.

Atunci când cineva intervine cu un comentariu răutăcios sau un comportament care generează stări neplăcute, cazul trebuie raportat.

Pentru început, dacă aceste agresiuni nu se opresc, psihoterapeutul ne recomandă să apelăm la un adult sau la o persoană de încredere, preferabil din mediul familial. Acesta fiind unul dintre cei mai importanți pași în prevenția și, mai ales, combaterea fenomenului. Însă în cazul în care comunicarea față de o persoană cunoscută este inconfortabilă, există o linie telefonică la care putem apela, o altă variantă fiind și un consilier. Agresiunile din mediul online pot fi oprite prin intermediul opțiunilor de block sau unfriend, în anumite cazuri

Dacă nu există resurse financiare, se va apela la psihologul școlar sau orice altă persoană avizată în relația cu adolescentul. Mai apoi, dacă este vorba despre un caz extrem de hărțuire sau agresiune care nu încetează într-un timp relativ scurt, cea mai bună soluție ar fi să apelăm la ajutorul autorităților”, mai precizează psihoterapeutul.

AGRESOR VS VICTIMĂ – PROFIL PSIHOLOGIC ȘI COMPORTAMENTAL

Conform psihoterapeutului, de cele mai multe ori, comportamentul agresorului este o consecință a atenției insuficiente, care îi este oferită acestuia în cadrul familial. Acest lucru pornește încă din copilărie, atunci când copiii săvârșesc diferite acțiuni menite să atragă atenția, care poate fi chiar și negativă.

 Un alt factor declanșator al acestui comportament poate fi reprezentat de hărțuirea fizică sau verbală – în cazul în care agresorul provine dintr-un mediul agresiv, acest comportament este unul dobândit. 

 Anonimitatea pe internet joacă un rol foarte important în declanșarea unui astfel de comportament. În mediul virtual, anonimatul îi conferă agresorului un strat de protecție, având în vedere comportamentul său deranjant și neadecvat. În spatele anonimatului, părerea poate fi expusă mult mai ușor, mai ales când vine vorba de o părere care instigă umilirea unei persoane. 

Dacă privim din unghiul celor trei componente ale stimei de sine (iubire, imagine și încredere), vom observa câteva asemănări între agresor și victimă. Cele trei componente sunt scăzute sau negative, iar acest fapt se manifesta printr-o serie de atribute: desconsiderare personală, proiectarea defectelor sau eșecurilor asupra altor persoane, concepții negative despre propria persoană.

    În cele mai multe cazuri, în spatele agresorilor se află persoane care au trăit diferite experiențe traumatizante la care au participat prin rolul de victimă, iar acest lucru le-a conferit un mediu propice învățare și exersare comportamentală.”, mai spune psihoterapeutul.

 La fel ca în cazul agresorului, victima are un profil negativ din punctul de vedere al celor trei componente care stau la baza stimei de sine. În general, persoanele care stau în spatele rolului de victimă provin din medii nefavorabile, lucru care generează un caracter vulnerabil asupra acestora. Sensibilitatea joacă și ea un rol important, potrivit psihoterapeutului. Cu cât victima vine dintr-un mediu mai instabil, cu atât este mai posibil să fie o țintă a unor asemenea atacuri. 

Niciodată nu ne putem afla într-o poziție sigură față de agresor. Neștiind care sunt intențiile comportamentului său, putem aplica un așa-zis test asupra sa – un contra-argument, bine formulat, prin care să explicăm incorectitudinea sau poziția deranjantă a acțiunii săvârșite de acesta. În acest fel, va fi încercată și o diminuare sau calmare a gravității situației”, ne sfătuiește psihoterapeutul Iuliana Ștefan.

Leave A Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.