Baha’i este un cuvânt care nu transmite multe la o primă citire, dar în spatele acestuia se află o întreagă religie răspândită la nivel global și o istorie bogată. Adepții Baha’i au fost uneori persecutați, dar credințele lor s-au răspândit atât prin migrație, cât și prin legăturile cu oameni de renume. Aceasta încearcă să promoveze într-o manieră modernă alianța dintre știință și religie, promovând egalitatea de gen și eliminarea prejudecăților, precum și a rasismului.

Origini

Credința Baha’i este cea mai nouă religie globală independentă, monoteistă, existând în 236 de țări și teritorii, prevalentă în Asia și Statele Unite ale Americii. Conform Baha’iTeachings, aceasta a fost fondată în anul 1844, în Iran, odată cu furoarea creată în societatea persană de profetul Báb, creatorul Mișcării Babi, care a provocat reacții severe din partea clerului și guvernului.

Baháʼu’lláh –  William Miller The Baha’i Faith: Its history and teachings, p. 83

Odată cu execuția lui Báb, în anul 1850, Baha’u’llah și-a asumat gradual conducerea mișcării, iar în anul 1852, în timp ce era în închisoare, acesta a primit revelația ce a inspirat întreagă credință Baha’i. La momentul actual, Baha’u’llah este considerat de către întregul organism Baha’i o manifestare a lui Dumnezeu, un profet comparabil cu Iisus, Moise, Buddha sau Mohammed. De asemenea, acesta este fondatorul acestei religii, proclamându-se în anul 1863 drept Mesagerul lui Dumnezeu pentru epoca respectivă.

Consiliul

În cultul religios al Credinței Baha’i nu există roluri tradițional religioase, dar există unele atribuții organizatorice ale unor persoane, nouă la număr, care formează un consiliu. Bahman Rahmatian, iranian de origine, face parte din acest consiliu național. Este membru al Adunării Spirituale Naționale a Baha’ilor din România și a venit aici acum mai bine de 20 de ani, cu scopul de a promova această religie. Acesta a exemplificat modalitatea prin care este desemnat viitorul consiliu: „Alegerile au loc în luna aprilie, iar cele nouă persoane selectate de către comunitate sunt alese fără candidatură și urmează să facă parte din consiliu pe o perioadă de un an. Votul este secret în totalitate.”

Persecutarea

Imagine de Pavel Karásek de pe Pixabay

Există mai multe țări în care comunitatea Baha’i este persecutată, însă Iran este locul de unde a pornit totul. Revoltele stârnite de Báb în secolul al XIX-lea au stârnit ura conducerii față de această credință, însă ura persistă și în zilele noastre, deși la un nivel mai puțin extrem. Totuși, ea mai există. Bahman a simțit această discriminare religioasă pe pielea lui. El și părinții lui s-au născut în Iran și au emigrat în Italia pentru a promova Credința Baha’i, dar și din cauza discriminării față de persoanele care fac parte din alt cult religios impuse în mod neoficial de conducerea iraniană, „Familia mea nu s-a mai putut întoarce în Iran din cauza religiei, însă aceștia nu mi-au impus niciodată să devin Baha’i. La noi nu există conceptul de botez. Persoanele doritoare de peste 15 ani pot adera, să-i spunem așa, la credința Baha’i, însă noi nu le impunem oamenilor să renunțe la religia lor. Fie că ești musulman, fie că ești creștin, tot aceluiași Dumnezeu îi aparții.”

Bahman Rahmatian, manager LGS București

Conform unui articol apărut în The Conversation, comunitatea Baha’i este una dintre cele mai persecutate minorități religioase din lume. În Iran există universități care refuză admiterea studenților Baha’i. O știre publicată de Centrul pentru Drepturile Omului din Iran a pus în lumină abuzul unor universități care ofereau dreptul la înscriere condiționat de abandonarea religiei. Cei de la HuffPost au realizat și ei un articol în care arătau abuzul statului iranian față de această comunitate. Un cimitir istoric unde erau înmormântate 10 femei Baha’i, ucise prin spânzurare în anul 1983 de către guvernul iranian, a fost demolat. Moartea acestora simbolizează cea mai respingătoare faptă produsă prin prisma discriminării religioase față de Baha’i. Din țările care încă discriminează deschis comunitatea Baha’i fac parte Yemen și Egipt.

Cimitirul demolat din Yazd – Fotografie realizată de Taeedxy 

Răspândirea în românia

Regina Maria – Autor necunoscut de pe Wikipedia

Religia Baha’i a apărut în România la începutul secolului XX. Conform Historia, Regina Maria a fost prima membră a casei regale care a studiat și susținut credința Baha’i. Persona care a ghidat-o spre credințele Baha’i a fost Martha Root, o misionară americană, care, de la adeziunea sa la Baha’i din 1909 și până la moartea sa, a făcut înconjorul lumii de patru ori. Impresionată de ideile pacifiste pe care Baha’i le promovează, regina devine adeptă a credinței. Împreună cu fiica sa, prințesa Ileana, a studiat învățăturile lui Abdu`l-Bahá. Singura dovadă publică care atestă faptul că Regina Maria a aderat la Credința Baha’i este scrisoarea publicată în „Toronto Daily Star” (4 mai 1926), în care le recomandă tuturor valorile promovate de Baha’i, astfel făcându-și publică adeziunea.

Leo tolstoi și ghandi

Regina Maria nu este singura persoană de renume care și-a afirmat afinitatea pentru învățăturile Baha’i. Lev Tolstoi, unul dintre cei mai importanți romaniceri ai lumii, declară că „Ne petrecem viețile încercând să descifrăm misterul universului, dar acolo era un prizonier turc, Bahá’u’lláh, în Akka, Palestina, care deținea cheia. Învățăturile lui Bahá’u’lláh sunt acum prezente cu cea mai înaltă și pură formă de învățături religioase… foarte profunde, nu cunosc altceva mai profund”. (Leo Tolstoy – 1908, The Baha’i World, vol. 13, p. 818 & Tolstoy and the Baha’i Faith, p. 40). De asemenea, există o întreagă carte dedicată lui Lev Tolstoi și Credinței Baha’i, intitulată „Leo Tolstoy and the Baháʼı́ faith” și publicată în anul 1985 de Luigi Stendardo.

În data de 24 mai 1944, credința Baha’i își implinea centenarul, iar în ziarul „Bombay Chronicle” apare un articol în care Mahatma Gandhi își exprima opinia față de această comunitate: „Credința Baha’i este o mângâiere pentru omenire”. Aceste cuvinte urmau să devină un îndemn pentru comunitatea Baha’i, dar și o manieră de promovare.

De asemenea, personalități precum Tony Blair, Al Gore, Khalil Gibran și Hellen Keller au vorbit pe un ton pozitiv despre Baha’i.

COMUNITATE

Scott Hakala a devenit Baha’i la vârsta de 18 ani, în anul 1979, în Duluth, Minnesota, cu ocazia unei Adunări Spirituale locale. Pentru Scott, unul dintre cele mai bune lucruri pe care le-a obținut odată cu aderarea la Baha’i este comunitatea: „Fac parte dintr-o comunitate atât de diversificată, încât aflu ceva nou în fiecare zi. De-a lungul anilor, am dobândit prietenii cu Baha’i din fiecare colț al lumii, am călătorit în Africa, America de Sud, Insulele din Pacific, India și multe altele, am încurajat-o și pe fiica mea să călătorească și să promoveze, dar și să descopere alte comunități de Baha’i. Aceasta a petrecut mai bine de un an în Etiopia, lucrând la două școli de Baha’i.” Scott a mai menționat că diversitatea în comunitățile de Baha’i este atât de mare, încât nu ar fi suprinzător să vezi nativi americani promovând credința Baha’i.

Ionel Persinaru locuieșe în Hațeg, România. În anul 2010, acesta a aflat prima dată despre credința Baha’i de la o prietenă. Interesat de subiect, a început să se informeze în particular : „Am început să citesc materiale despre această credință și am aflat că și Regina Maria a României a acceptat mesajul Baha’i, iar învățăturile pline de pace, iubire, egalitate și despre unitatea întregii omeniri mi-au atins inima.” Câțiva ani mai târziu, acesta, împreună cu mama lui, s-au declarat Baha’i. A fi Baha’i înseamnă pentru Ionel un stil de viață, nu doar o religie. Acesta este ghidat de profetul credinței: „Baha’u’llah este modelul meu in viață , mă străduiesc zi de zi sa imit exemplul lui în viața mea.”

Ionel Persinaru

Pentru Alycia, comunitatea Baha’i înseamnă totul. Aceasta s-a mutat din Franța în Statele Unite la o vârstă foarte fragedă, împreună cu părinții săi, iar în New York a descoperit Credința Baha’i. „Eram la liceu, iar o colegă îmi tot povestea despre această nouă religie foarte woke, în care egalitatea de gen este o parte foarte importantă. La început, nu am fost convinsă, dar după ce am participat la câteva cercuri de studiu Baha’i, am fost convinsă. Consider că aceasta a fost cea mai bună alegere pe care am făcut-o la momentul respectiv pentru dezvoltarea mea. Am cunoscut niște oameni minunați.”

Soarele și oglinzile

Robert este un Baha’i de a doua generație care locuiește în Norvegia. Mama lui a intrat în această comunitate când acesta avea doar șapte ani. El se descrie drept o fire curioasă, iar la vârsta necesară a început să îi adreseze mamei întrebări legate de Baha’i. „După ce mi-a explicat principiile de bază, eram deja de acord. Tot ce mi-a spus avea atât de mult sens pentru mine.” În plus, aceasta a folosit o metaforă vizuală pentru a-i explica ideea revelației progresive. „L-a descris pe Dumnezeu drept soarele, iar toate manifestările/profeții precum oglinzi într-o mișcare de rotație în jurul acestuia. Fiecare oglindă poate arăta puțin diferit din punct de vedere estetic, însă toate reflectă aceeași lumină”, mărturisește Robert.

Mama sa a folosit această metaforă pentru a clarifica faptul că umanitatea, de-a lungul timpului, a primit învățători diferiți, însă mesajul și adevărul lor este același.

Avantaje și dezavantaje

Ca la orice alt cult religios din această lume, și Baha’ii au lucruri de care nu sunt în totalitate mulțumiți. „Cu cât mai moderni, cu atât mai stricți”, spune Scott, în timp ce spune că religia Baha’i are unele moravuri mai stricte decât creștinismul. „Alcoolul este strict interzis, iar de droguri sau alte substanțe etnobotanice care îți alterează gândirea nici nu mai vorbim. Acesta este singurul motiv pentru care cred că nu am crescut atât de repede în Europa.” Pentru Scott, faptul că nu poate să consume alcool nu este o problemă, însă viziunea pe care Baha’ii o au față de politică este. „Noi nu putem participa în politică partizană, deoarece este dezbinătoare și contrară propriului nostru proces electoral, unde oamenii votează în secret, fără nominalizări, campanii sau vreun ajutor financiar. Din păcate, în aceste timpuri în care situația politică în lume este un dezastru și există niște oameni foarte cunoscuți care promovează dezinformarea și ne otrăvesc societatea, mi-ar plăcea să îmi pot exprima opinia politică, însă sunt constrâns sâ îmi rețin părerile pentru mine”.

Robert consideră că unele legi Baha’i sunt prea conservatoare pentru credința modernă pe care vor să o promoveze. „Există cu siguranță legi pe care trebuie să le respectăm doar din obediența față de Dumnezeu, dar cele care se învârt în jurul alcoolului, drogurilor, dar și a comportamentului sexual pot fi îmbunătățite.”

Epilog

Credința Baha’i este, într-adevăr, una din cele mai moderne din lume, însă, ca orice altă religie, are puncte puternice și puncte slabe. Cu o comunitate internațională vastă, fără criterii rasiale și aparent unitară, Bahai’i caută unitatea globală pentru a crea o civilizație avansată atât spiritual, cât și social.

Leave A Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.