Conform Eurostat, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) reprezintă coloana vertebrală a economiei europene. Acestea reprezintă 99% din toate întreprinderile din UE și angajează aproximativ 100 de milioane de oameni. De asemenea, IMM-urile reprezintă mai mult de jumătate din PIB-ul Europei și joacă un rol cheie în fiecare sector al economiei.
Conform Comisiei Europene, cel mai mare procent de respondenți care doresc să devină antreprenori este înregistrat în Lituania, unde 32 % „intenționează să înceapă o afacere în următorii ani” și România, cu un procent de 33 %. Aceste date arată că Estonia (1,5 %) și Irlanda (1,7 %) au cele mai mici procente în ceea ce privește numărul de tineri cu vârsta între 20 și 24 de ani care au o afacere. De cealaltă parte a spectrului, Italia (13,7 %), Grecia (11,3 %) și România (11,2 %) au cele mai mari procente. Pentru România, sondajul GEM arată că rata oportunităților percepute pentru antreprenoriat este aproape la fel ca rata Uniunii Europene, unde rata oportunităților percepute pentru antreprenoriat este procentul de persoane care cred că există o opțiune de a începe o afacere în următoarele șase luni.
Care sunt motivele pentru care tot mai mulți români vor să fie antreprenori?
Începând cu clasa a X-a, liceenii români pot să guste puțin din ceea ce înseamnă spiritul de antreprenor. Cristina, elevă în clasa a 12-a la Colegiul Economic „Francesco Saverio Nitti” din Timișoara, are o mică afacere care se numește A crafter Soul, prin intermediul căreia oferă produse de ceară, mai exact lumânări în diferite forme și cu diferite mirosuri. „Eu, sincer, am avut noroc. Profesoara mea de educație antreprenorială a fost chiar bine pregătită și, dacă voiai să înveți ceva de la ora ei, chiar puteai.” Pentru Cristina, afacerea ei este mai mult decât o sursă de venit, este pasiunea ei în totalitate.
Spiritul de antreprenor, dar și cel de artist, și l-a descoperit printr-un proiect numit Junior Design Antreprenor Handmade, la care a luat parte în clasa a 10-a. În cadrul proiectului, a participat la mai multe workshopuri de educație antreprenorială, creație și marketing. Apoi, a urmat crearea de produse handmade și vinderea lor, timp de o lună, în cadrul unor târguri din centrul orașului și un mall, dar și online, la școală sau în persoană. „Prin acest proiect, m-am descoperit pe mine, sincer. Un an mai târziu, am început să creez diferite chestii handmade, iar la doi ani după – mai exact, anul trecut, în octombrie – am început această afacere cu lumânări.”
Conform Comisiei Europene, antreprenoriatul este predat ca materie opțională separată numai în Bulgaria și România. În țară la noi, au fost înființate 15 centre regionale pentru diseminarea materialelor didactice și a metodologiei elaborate în cadrul proiectului „Practice Enterprise” (Firma de exercițiu), co-finanțat de FSE (Fondul Social European), între 2007 și 2013. Autoritățile centrale susțin activitățile acestei rețele regionale prin organizarea de competiții pe teme antreprenoriale și monitorizarea modului în care aceste activități pot duce la dezvoltarea spiritului antreprenorial.
Urmează facultățile de antreprenoriat din țară (FSEGA, FAIMA, Facultatea de Business din cadrul UBB etc.), care sunt căutate chiar și de studenți străini. Pe website-ul Facultății de Business din Cluj, pe prima pagină, aceștia afirmă faptul că „Facultatea de Business a devenit, în timp, prin excelenţă în procesul de învăţare şi dezvoltare, o facultate de afaceri puternică la nivel regional, cu conexiuni în mediul de afaceri local şi internaţional.” Multe întreprinderi de top încearcă să îşi selecteze viitorii angajaţi direct de pe băncile facultăţii și este, de asemenea, motivul pentru care şcoli de business din întreaga lume aleg să încheie parteneriate cu ei. Facultatea are peste 70 de universități partenere.
Antreprenoriatul românesc se poate caracteriza prin spirit intuitiv, viziune, pragmatism și mai ales disponibilitatea de a-ți asuma riscuri și de a încerca noi experiențe, explică Dorina Gomboș Mâti, profesoară care a predat materia Educație Antreprenorială în clasa a X-a, la liceul teoretic „Solomon Haliță” din Sîngeorz-Băi. „O mare parte din antreprenorii români au o viziune, doar că au dificultăți majore în a o transpune în acțiuni practice, sau pur și simplu nu respectă etapele necesare în vederea unui succes garantat. Acest lucru se întâmplă și din cauza faptului că avem o experiență antreprenorială destul de modestă față de statele occidentale. Asta se datorează perioadei comuniste, care a reprimat cu brutalitate activitățile antreprenoriale, dar mai ales spiritul antreprenorial.”
Ca urmare, profesoara susține că este absolut necesară derularea unor programe pentru educarea tinerilor în acest domeniu și sprijinirea celor care au idei remarcabile. Conform acesteia, în școlile românești, ar trebui pus mult mai mult accentul pe educația antreprenorială, în vederea formării unei generații de antreprenori tineri, entuziaști, vizionari.
„Din experiența mea, pot afirma că elevii au fost destul de reticenți în abordarea acestei discipline, poate și pentru că educația antreprenorială este văzută ca o disciplină mai puțin importantă.” Deși au spirit inventiv, Dorina Gomboș Mâti afirmă că elevii se confruntă cu dificultăți ca lipsa personalului didactic calificat, lipsa unor programe tematice adaptate vârstei lor, timpul scurt alocat acestei materii (1 oră/săptămână) și superficialitatea arătată de firme în a derula proiecte comune cu școlile.
Giulia Gavriletea, studentă în anul II, atât la Facultatea de Business, cât și la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Cluj, are o afacere mică, numită Moon Shine Skin. Spre deosebire de Cristina, Giulia nu a avut parte de educație antreprenorială în liceu și nici nu a prea avut tangențe cu zona aceasta. „La mine, totul a venit foarte natural și parcă știam ce trebuie să fac la fiecare pas.” Facultatea de Business a ales-o pentru că i s-a părut interesantă, însă ideea de afacere a venit cu puțin mai devreme, datorită TikTok.
„Eu mi-am deschis afacerea datorită platformei TikTok. După ce am terminat clasa a 12-a, mi-am instalat aplicația și vedeam foarte mulți antreprenori din afară care își promovau afacerile aici.” Giulia s-a întrebat cum ar fi dacă și ea ar avea propria ei afacere, iar de acolo a început totul. La momentul actual, Giulia realizează că a făcut o decizie bună alegând și Facultatea de Business, deoarece, de la un anumit nivel, spune ea, ai nevoie de mai multe cunoștințe din domeniu.
Cât de greu este să ai o afacere în România?
„La început, nu a fost foarte greu,” afirmă Giulia. După ce a deschis site-ul Moon Shine, comenzile au început să apară, însă, odată cu ele, au apărut și provocările. La momentul actual, îi este destul de greu să se ocupe și de afacere, și de două facultăți. „Trebuie să fac anumite sacrificii, însă satisfacția este pe măsură.”
Pentru Cristina, însă, afacerea ei, A crafter Soul, a avut un început mai greu. „Așa a fost pentru mine, cel puțin. Cu toate că am participat la acel proiect, nu am avut habar cum să încep sau cu ce se mănâncă toată treaba aceasta.” Conform acesteia, sursele de informare sunt puține și nu prea are cine să te ajute.
„Fără să exagerez,” continuă Cristina, „cred că la mine au fost zeci de ore de cercetare și informare pentru a reuși să pun la punct această afacere.” Ideea de afacere a apărut în iunie, însă abia în octombrie a pus-o în practică, după luni de zile în care făcuse cercetare. Apoi, abia în februarie a avut pus totul la punct. „Dar bineînțeles că ești singură… de cele mai multe ori, mai ales la început, nu te prea susține nimeni. Trist e că nici măcar cei cunoscuți.”
De asemenea, obiceiul oamenilor să cumpere articole de firmă sau de proastă calitate, orice dar nu produse lucrate manual, poate fi un obstacol destul de mare pentru afacerile mici și locale. „Mi s-a adus în atenție de ceva vreme că există lumânări la Pepco foarte asemănătoare cu ale mele, la un preț mult mai ieftin.” Ceea ce nu realizează mulți oameni este faptul că afacerea Cristinei o are angajat doar pe ea, deci nu poate să scoată lumânări pe bandă rulantă. „Ba chiar mai mult de atât, calitatea lumânărilor mele este mult mai bună, deoarece eu folosesc ceară naturală, nu parafină, care este toxică și dăunătoare.” Din această cauză, Cristina nu își permite să producă și să vândă la fel ca o firmă cunoscută. Astfel, ea rămâne fără acei potențial clienți.
Ioana este antreprenor de peste patru ani și deține o afacere medie numită New You Spa, în care are patru angajați. În opinia ei, „piedicile” impuse de stat pentru un antreprenor sunt destul de mari. Hârtiile și birocrația ar putea fi reduse în cazul firmelor mai mici, cel puțin la început. „Înainte de a înființa firma, statul cere foarte multe acte, iar pentru a le putea procura, cu siguranță ai nevoie de cineva care cunoaște pe cineva care te poate ajuta. Dacă ai o afacere care deține și un punct de lucru, este nevoie de un acord de funcționare, care se primește destul de greu și totuși nu poți funcționa fără el. În cazul meu, am depus actele pentru acel zis Acord de funcționare de patru ori în decurs de 6 luni, timp în care, în teorie, nu am putut funcționa. Deci, pot spune că statul nu ne ajuta în procesul de inițiere a unei afaceri mici.”
În ceea ce privește dezvoltarea unei afaceri în România, Ioana spune că ține de mai mulți factori și depinde foarte mult de domeniul de activitate. „Pentru noi, o firmă de servicii, a contat foarte mult vizibilitatea online, crearea unui brand, unei povești, dar și a unei echipe. Cât despre partea legală, după cum am menționat mai sus, nu a fost ușor, au fost câteva piedici, dar s-a putut și se poate. Mă bucur să văd că mulți tineri își doresc și îndrăznesc să își dezvolte o afacere.”
Pentru deschiderea unei firme, trebuie să ai în vedere planul de afaceri și ideea, finanțatori și persoanele ajutătoare. Formalitățile legale de deschidere a unei firme, cum ar fi alegerea numele firmei, logo, sloganul și strategia de vânzare sunt necesare. Prezența web, promovarea și stabilirea unui brand sunt de asemenea lucruri pe care trebuie să le ai în vedere. „Bineînțeles”, continuă Ioana, „pe lângă formalitățile legale, care ajung la costuri de maxim 2000 lei, spațiul comercial aferent ajunge la o chirie lunară de aproximativ 4000 lei, implementare site 4000 lei, marketing 2000 lei și abia mai apoi produse, consumabile, aparaturi, care ajung la 30.000 euro.” Aceste cheltuieli sunt pentru afacerea New You Spa, care prestează servicii care implică aparaturi și consumabile.
În domeniul Ioanei, cel mai greu lucru este actualizarea și readaptarea. „Tehnologia avansează foarte rapid, iar noi trebuie să fim vizibili peste tot, începând cu rețelele de socializare până la livrarea unor servicii excelente care să se plieze pe nevoile clienților. În ultima perioadă, totul s-a mutat în mediul online, iar pentru domeniul nostru este vital marketingul online.”
Cum ajută social media afacerile mici?
„Pe TikTok îmi promovez cel mai mult produsele. Aproximativ trei TikTok-uri postez pe zi, iar pe săptămână realizez două, trei live-uri în care interacționez cu comunitatea mea.” TikTok este platforma preferată a Giuliei, deoarece se poate exprima mai ușor în format video.
Chiar dacă Instagram ocupă locul 4 pe lista celor mai utilizate platforme de social media, în timp ce TikTok ocupă locul 7, experții cred că TikTok își va mări ritmul, reach-ul și engagementul și va depăși în curând Instagram. În prezent, afacerea Giuliei are pe TikTok 34.900 de urmăritori, în comparație cu 4.003 pe care îi are pe Instagram.
După părerea Ioanei, care deține New You Spa, marketing-ul din gură în gură a fost vital, însă în ultimii ani, singura promoție pentru o afacere a fost și încă este digitalul. Toți clienții te găsesc în mediul online, chiar dacă au auzit de tine de la un prieten. „Putem spune că fără platformele de socializare, în ziua de azi, aproape orice afacere este moartă.”
În 2014-2018, valoarea adăugată globală a IMM-urilor din România a crescut cu 43,1%, microîntreprinderile generând cea mai mare creștere, cu 63,1%, în timp ce angajarea în cadrul IMM-urilor a crescut cu 7%.
Giulia consideră că și la noi începe să se dezvolte aceasă industrie, însă deocamdată nu se pune foarte mult accentul. „Trebuie să muncești singur, să te bați de anumite lucruri deoarece nimeni nu îți dă pe tavă toate informațiile de care ai nevoie. Sper ca în viitor să pot să schimb și eu ceva și să motivez alte persoane să urmeze această cale.”
Ioana consideră că sunt mulți antreprenori cu idei inovative, în special oameni tineri cu dorință de afirmare în mediul afacerilor. „Observ multe afaceri noi cu povești frumoase și cu idei inedite. Apreciez afacerile mici și le văd cum cresc. Nu pot decât să mă bucur.”
