“După operație, m-am simțit rău 10 zile, dar pe cât de mult mi-o doream, pe atât de puțin îmi păsa.”

La doar 20 de ani, Delia Porcos vorbește deschis despre operația care a avut un impact semnificativ asupra vieții ei. Mărturisirea ei apare după ce a fost copleșită de insecurități încă din școala generală. Nu a observat ceva greșit în legătură cu nasul său până când a auzit prima glumă cu vrăjitoare făcută la adresa ei. ,,Îmi vopseam părul în toate culorile, îmi făceam pierce-uri și-mi puneam mulți cercei, doar ca să atrag atenția de la nasul meu.”

,,De atunci, de fiecare dată când mă uitam în oglindă, nu-mi plăcea ceea ce vedeam”, adaugă ea.

După ce gândul că nasul ei este prea mare a devenit copleșitor, aceasta a început să se documenteze în legătură cu intervenția chirurgicală de rinoplastie, pe care a și realizat-o de îndată ce a împlinit 18 ani. ,,Căutam pe net clinici, medici și le spuneam părinților încontinuu.” Aceștia nu au fost încântați inițial de decizia pe care fiica lor dorea atât de mult să o ia. Nu înțelegeau, deoarece ,,pentru un părinte, copilul lui este cel mai frumos”, spune ea. Din momentul în care au înțeles cât de mult o afectează și cât de mult poate schimba o asemenea intervenție, însă, au făcut tot posibilul să o ajute.

După operație, procesul de refacere a durat 10 zile. Dormea doar pe spate, respira doar pe gură, nu se putea ridica din pat, iar alimentația ei presupunea doar iaurturi sau alimente care nu implicau mestecatul. După o săptămână, s-a întors la clinică pentru a-și scoate bandajul și meșele din nas, iar după încă trei zile firele.

Operația a avut un impact semnificativ în viața ei. Prietenii și familia au susținut-o pe parcursul întregului proces. A preferat să restrângă cercul de oameni cărora le-a împărtășit această informație, din simplul fapt că se afla într-o situație care o privea strict pe ea.

,,După ce mi-am dat ghipsul jos, deja mă simțeam alt om. Vedeam o schimbare în bine. După ce mi s-a dezumflat nasul, mi-a crescut automat încrederea în mine, nu mai aveam anxietatea socială și mă simțeam mult, mult mai bine, chiar luam complimentele în considerare.”

Chirurgia estetică este o modalitate de a modifica aspectul fizic al unei persoane, din moment ce natura nu corespunde cu dorințele sale interioare. Dincolo de cazurile în care apelul la chirurgie estetică este realizat cu scopul de a eficientiza funcționarea normală a unor organe, există și cazuri în care apelul este făcut doar din simpla dorință de schimbare. Pe măsură ce trece timpul, operațiile estetice devin din ce în ce mai căutate și efectuate la nivel global.

tendințele

Liposuction treatment, sursă: Pexels

Societatea Internațională de Medicină Estetică a început, încă din 2010, să culeagă date statistice în privința tipurilor de proceduri estetice efectuate pe parcursul unui an.

Cel mai recent studiu, efectuat în 2020, la nivel global, arată că în topul celor mai efectuate operații estetice se află implantul mamar, fiind urmat de liposucție, operația la pleoape și abdominoplastia. Față de cel mai vechi studiu, diferă primul loc în top, care acum 10 ani era ocupat de operația de liposucție.

De-a lungul celor 10 ani, România a cunoscut o mărire semnificativă a numărului de medici plasticieni, ajungând de la 200 la 342 de medici care lucrează activ în acest domeniu.

Impactul pandemiei de coronavirus asupra chirurgiei plastice

Odată cu apariția pandemiei de Covid-19, pentru a combate criza adusă de rata ridicată a internărilor în spital, lipsa echipamentului de protecție și personal medical insuficient, mai multe strategii au fost implementate la nivel național. Astfel, capacitatea secțiilor de chirurgie a fost redusă la efectuarea operațiilor severe sau oncologice. Aceste schimbări dramatice au cerut ca echipele de chirurgie plastică să se adapteze constant și rapid, pentru a reduce riscul pentru pacienți, medici și alți lucrători din domeniul sănătății și pentru a avea o eficiență clinică mai mare.

Potrivit statisticilor ISAPS în raport cu situația pandemică, 77.8% din clinicile de chirurgie plastică s-au închis temporar, iar cererile pacienților au scăzut semnificativ din cauza nesiguranței, a salariilor scăzute și preocupării în legătură cu veniturile.  Operațiile efectuate în această perioadă au fost traumatisme ale mâinii și faciale, precum şi răni infectate, care necesitau intervenţii chirurgicale. Intervențiile chirurgicale neesențiale nu au fost efectuate în timpul pandemiei, fiind interzise de lege.

De unde provine dorința de a apela la astfel de intervenții?

Ecaterina Croitor, specialistă în psihoterapie, susține că ,,în general, apelează la chirurgie estetică persoane care au o stimă de sine relativ scăzută, care, din cauza istoriei personale, a stigmatizării, a lipsei de afecțiune, a unor nevoi de bază nesatisfăcute încă din primii ani de viață, nu au ajuns la acel grad de dezvoltare personală care să le permită să se iubească pe sine și care nu reușesc să vadă caracterul de unicitate și irepetabilitate al ființei umane, ca fizic și psihic”.

Deseori, se întâmplă ca neacceptarea de sine să provină din concentrarea pe ceea ce noi nu regăsim frumos în noi. Odată cu comparația constantă cu cei din jur și subevaluarea propriei persoane, apare și frustrarea, tristețea și chiar pierderea interesului de socializare. Complimentele nu reușesc să impresioneze și orice fel de comentariu negativ ajunge să pună stăpânire pe mintea noastră. ,,Dincolo de conștiința valorii intrinseci a fiecărei ființe umane, evident că privim omul, femeie sau bărbat, ca o ființă complexă și polimorfă. Nu putem avea o imagine univocă despre o persoană, pozitivă sau negativă, ci ținem cont de complexitatea componentelor care ne alcătuiesc personalitatea. În multe cazuri, acceptarea de sine se realizează cu dificultate, tocmai din cauza faptului că o persoană nu-și acceptă propriul aspect fizic”, adaugă specialista.

Impactul social media

Social media continuă să aibă un impact semnificativ asupra fiecărui utilizator. Deși oferă oportunități de exprimare, inovație, creativitate, există și riscul de a avea un impact negativ asupra sănătății psihice a utilizatorilor. Simpla situație în care dăm scroll la postările prietenilor, cunoștințelor, celebrităților poate duce la apariția sentimentelor de vinovăție, invidie, insecuritate, anxietate, care produc mai mult rău decât bine. Chiar dacă este dificil de recunoscut, social media poate avea un efect nedorit asupra stimei de sine a unei persoane. Ecaterina Croitor consideră că  „frumusețea fizică este doar un concept cultural, exterior, variabil în funcție de diferitele civilizații și culturi, iar în ceea ce privește presiunea adusă de pozele de pe rețelele sociale, ea își are originea în psihic, în felul în care alegem să interpretăm experiențele de viață și viața, în general.”

Delia susține că social media a avut un impact asupra deciziei sale: ,,În cazul meu, nu standardele de frumusețe de pe Facebook sau Instagram au fost motivul principal pentru care am apelat la rinoplastie, dar da, și ele m-au influențat într-o anumită măsură, mai ales când vedeam câte like-uri fac unele fete la poze și știam că eu nu pot să ajung la stadiul ăla”.

Astfel, dincolo de deciziile influențate de rețelele de socializare, când vine vorba de impactul pe care o operație estetică o are asupra stimei de sine, depinde de persoană. Există multe cazuri în care persoanele în cauză, satisfăcute sau nu de prima intervenție, se întorc, cu scopul de a face mai multe modificări.

Psihoterapeuta susține că ,,s-ar putea ca o simplă intervenție din domeniul chirurgiei estetice, cu rezultatele scontate (persoana mulțumită de rezultat) să permită individului să ajungă la o stare de bine, de plăcere, care să reprezinte fundamentul pentru schimbarea radicală în bine. Însă, când nu se creează conexiunea psihică între chirurg și pacient, acesta din urmă poate să-și adâncească teama de a fi respins sau abandonat, iar continuarea doar a procesului de schimbare fizică (prin operații estetice), în lipsa schimbării din punct de vedere psihic a perspectivei, îi va accentua pacientului nemulțumirea.”

Totodată, împreună cu astfel de decizii, apar în societate și anumite prejudecăți, formate de-a lungul timpului, în legătură cu acest subiect. Adesea se întamplă să dăm scroll pe rețelele de socializare și să ajungem la poze cu vedete și nu numai, care primesc comentarii jignitoare în legătură cu aspectul lor fizic.

Loredana Groza a atras atenția de-a lungul timpului cu postările sale pe rețelele de socializare, din cauza cărora fanii i-au adus acuzații legate de operațiile estetice pe care ea neagă că le-ar fi realizat. Acest fel de comentarii au apărut, însă, și la adresa fiicei ei, de 23 de ani.

Sursa: Instagram

„Nu vreau să fiu răutăcios, dar buzele sunt injectate. Păcat, tânără și deja modificată!”, a comentat un utilizator la o fotografie postată pe Instagram de Loredana Groza cu fiica sa. Artista a reacționat imediat în comentarii, negând faptul că fiica sa ar fi apelat la medicul estetician și susținând că este complet naturală: ,,E cum a făcut-o mama.”

,,A arăta cu degetul către celalalt înseamnă rigiditate mentală (atâta vreme cât deciziile celuilalt nu-mi afectează mie viața), incapacitatea de a fi toleranți și faptul de a fi criticat în copilărie s-a transformat în practica de a-i critica pe ceilalți”, conchide psihoterapeuta Ecaterina Croitor.

Leave A Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.