Studenția nu e o oarecare etapă din viața unui om. Te formează ca persoană și îți creează o portiță spre un viitor bun. Mulți ar vrea să retrăiască din nou acele clipe, nopțile albe din cămin, zilele în care dormeau până după-masa, dându-și mai apoi seama că, de fapt, aveau cursuri. După care se aprinde beculețul dintr-un colț al minții: cursurile nu sunt obligatorii! Aceste amintiri vor rămâne prăfuite în minte, însă mereu dornice să reînvie perioada studenției.
Cu siguranță, nu e ușor să te detașezi de tot ceea ce ai lăsat în urmă, ca mai apoi să pășești spre o altă lume, unde trebuie să te descurci pe cont propriu. Trecând peste asta, libertatea și viața independentă le trag cu ochiul studenților, care nu vin cu multă încredere pentru a dobândi un nou stil de viață.
Ca student, la început, ai de făcut o alegere și, anume, locuința. Poți alege între comfort și economisirea banilor. Simplu, chiria și căminul. Dacă alegi să stai în chirie, banii sunt mai puțini, deci: „adio mall, adio cluburi mai mereu”. Însă cine stă relaxat în fotoliu, la televizor, și vizionează emisiunea preferată? Pe când în cămin vei avea mai mulți bani pe lună de cheltuit, deci shopping în mall, aviz fetelor! Camera roz bombon e transformată într-una albă, eventual cu două postere lipite pe dulap. Cei ce aleg căminul se vor lovi, cel mai probabil, de cruda realitate. Vor duce dorul lucrurilor personale, care contribuie la bunăstarea lor, însă treptat ajung să se conformeze și să facă față cu ușurință provocărilor.
„Cred că după experința a doi ani de cămin cel mai mult mi-am testat capacitatea de adaptare. Trebuie să recunoaștem că este o mare diferență între comfortul de acasă și ceea ce întâlnim odată cu venirea la cămin, însă per total aș putea să zic că a fost o experiență surprinzător de plăcută. Am învățat să trăiesc cu alte trei persoane într-o cămăruță destul de micuță, cu spațiu limitat și, totodată, cred că e o experiență care te responsabilizează, motiv pentru care nu o regret și o s-o mai repet atât de mult cât o să mai am ocazia în viitorul apropiat.”, afirmă Roxana Postolachi, studentă la Facultatea de Drept.
Aici nu e liniște. Auzi ori o ușă trântită, ori un râset la intervale de timp destul de scurte. E cel mai enervant lucru, iar tu ești în cea mai proastă dispoziție. Vezi doar chipuri vesele sau triste. Poate unii vor acasă, poate alții se gândesc dacă gemul din borcan mai ajunge până mâine. Sau poate zacusca? Pentru unii e a doua casă, iar pentru alții poate e cel mai urât vis pe care l-au putut avea vreodată. Poate că mai înspăimântător decât după ce vizionează filmul Annabelle. Problemele apar încă de la domnul portar, care doarme pe când ajungi în fața porții, iar aceasta e încuiată. În acel moment, dorința de a lua o piatră și de o lansa în geamul coliviei lui e mare. Când te uiți pe jos, în stânga-n dreapta, vezi doar frunze. Impresionant. Rămâne să aștepți până dă cu capul de masă și se trezește.
Cei din anul 1 văd lucrurile într-o manieră pozitivă, ca și Diana Barbu, studentă la Administrație publică: „Fiind studentă în anul 1, am decis să-mi petrec anii de facultate la cămin. Viața aici mi se pare foarte frumoasă și am niște colege foarte de treabă. Am decis să stau la cămin și pentru a economisi niște bani și, până la urmă, eu consider că viața de student o trăiești cu adevărat la cămin.”
Studenții sunt mai mult sau mai puțin entuziasmați, sunt și optimiști, și dornici de a descoperi o nouă viață, în același timp, pentru a trece prin cea mai dinamică experiență și plină de surprize din viața lor. Cel mai cumplit sentiment de care se izbesc unii studenți în cămin e dorul de familie, deoarece, uitându-se în jur și văzând doar străini, îi cuprinde teama: „Oare o să reușesc sa mă integrez?” . În general, anul 1 e astfel, apoi totul vine de la sine. Înțelegi că nu mai ești la tine acasă, dar ușor-ușor te acomodezi. Îl vezi ca pe un loc în care îți faci cunoștințe, socializezi, te distrezi. Constați că nu e chiar așa de greu precum începutul.
Într-un final, îți dai seama că trebuie să lași de la tine. Poate colegul de cameră sforăie, poate colega își usucă părul la ora 100 noaptea. Ceea ce înseamnă că nervii tăi sunt întinși la maximum, însă tu nu ai altă soluție. Mai e problema petrecerilor în cămin. Într-adevăr, sunt cele mai frumoase momente, dar ce te faci atunci când petrecerea se dă după-masa, iar muzica e asurzitoare și somnul tău e atât de dulce după 3 seminarii plictisitoare? Te zvârcolești de câteva ori și îți dai seama că nu merită să-ți irosești timpul. Îți iei frumușel papuceii de casă și faci ceva util. Adică iei parte la petrecere. Dacă somn nu e, măcar să te distrezi.
Trebuie să fii ferm, calm și să realizezi faptul că ești integrat într-un grup. Ideile și gândurile sunt împărțite, iar răsfățul e undeva departe.
