Este un scriitor pe care foarte puțini l-au văzut în realitate, însă a devenit faimos printre iubitorii de poezie contemporană. Lipsit de îndrăzneală, la început a publicat online. Datorită succesului pe care l-a avut, a ajuns să fie autorul a trei volume de poezie: Versez, Uibesc și Nesfârșesc. Este vorba despre Iv cel naiv, poetul ascuns, care din 2009 până în prezent a reușit să atragă interesul românilor pasionați de literatură.
Care au fost primii pași ai lui Iv cel naiv?
Am început prin a-i scrie iubitei mele de la acea vreme tot felul de lucruri pe șervețele, pe frigider, pe mail, în SMS. Ei i s-au părut atât de frumoase, încât m-a încurajat să le public. Inițial am fost sceptic, credeam că nu are niciun sens, dar am făcut-o și mai târziu totul s-a transformat în cea mai mare realizare a mea.
De ce ați ales să publicați sub pseudonim?
Cred foarte tare că oamenii ar trebui să se bucure de operă, nu de autor. Apariția autorului în preajma operei sale nu face decât să deturneze atenția cititorilor, să-i facă să pună etichete. Și mai cred că celebritatea deformează oamenii.
Credeți că acest mister poate fi asociat cu o strategie de marketing, că a sporit interesul cititorilor?
Fără să-mi propun asta, probabil că s-a întâmplat. S-a creat, într-adevăr, un anume mister în jurul personajului, mister care, probabil, a funcționat asemenea unei strategii de marketing. Nu mă face fericit, dar atâta vreme cât știu că n-am plănuit nimic, accept acest fapt ca pe un efect secundar.
Încă din gimnaziu, la orele de limba română, suntem întrebați ce vrea să spună poetul. Iv cel naiv ce vrea să spună prin tot ceea ce scrie?
Și eu am fost inoculat cu întrebarea asta. Merg totuși pe ideea că nu e o întrebare rea, atât timp cât rămâne doar una dintre întrebări. Când începe să se confunde cu întrebarea fundamentală, cea care ne conduce către esența poeziei, atunci e trist.
Zic asta pentru că, de exemplu, cred că este mai important să ne punem întrebarea: ce a reușit oare să audă cititorul din ce a spus poetul? Poezia este pentru oameni, nu pentru poeți. Cel puțin, eu așa o scriu.
Scrieți în fiecare zi?
Aproape în fiecare zi. Pentru mine e un fel de exercițiu foarte util. Un contact cu mine însumi. Mai mult, când nu scriu, observ, gândesc. Aceasta este partea nevăzută a procesului poetic.
Cine sau ce vă inspiră?
Oamenii, păsările, norii. Și, foarte des, iubita mea.
În volumele publicate, originalitatea și complexitatea vă definesc. Poeziile sunt mereu însoțite de un design cu tente ludice. Încă vă mai simțiți copil?
Încă sunt copil. De asemenea, cred că se simt aproape de poezia mea toți cei care au reușit să rămână strâns legați de copilul care le chiuie în interior. Desenele lui Vali Petridean, bunul meu prieten, nu fac decât să completeze vizual această declarație de copilărie.
Pentru un poet naivitatea este binecuvântare sau blestem?
Pentru condiția de om al cotidianului poate fi câteodată neplăcut. Pentru poet, în schimb, e frumos să fii naiv. În plus, trebuie să îndrăznești să ai anumite idealuri, să ai curajul să te descoperi, să poți să te accepți și, cel mai important, să ai emoții. Toate acestea te fac pe tine, poetul, să oferi prin creațiile tale și o doză de sinceritate.
V-ați găsit împlinirea în scris?
Împlinirea mea se întâmplă iubind. Soția, copiii, familia. Scrisul e o formă de exprimare a universului meu. Fotografia e o alta. Dar iubirea este cea care leagă, care împlinește lucrurile. Mulți spun că visez prea mult, eu zic doar că fiecare om merită să fie fericit și pentru asta trebuie să aibă puterea să fie el, fără alte măști, fără alte rigori.
Pentru că vorbeați de fotografie, ce pasiuni mai aveți?
În primul rând, îmi place să fotografiez pentru ca peste ceva timp să mă amuz rememorând trăirile surprinse într-o poză făcută deseori spontan. Mai mult, îmi place să mă las întrebat de copii fel și fel de lucruri, să lenevesc la soare, să desenez extratereștri.
Atunci când vedeți că sunteți iubit de cititori, că oamenii vin în număr mare la fiecare lansare de carte, nu simțiți nevoia să vă dezvăluiți identitatea?
Absolut deloc. Și sunt convins că majoritatea înțeleg gestul meu, convingere pe care mi-am confirmat-o prin faptul că oamenii continuă să vină la o lansare la care eu sunt prezent doar cu sufletul, adică cu versurile mele.
Până acum ați publicat doar poezie. V-ați gândit să scrieți și proză?
La asta lucrez acum. Este un proiect mult mai complex, care necesită mult timp și de aceea o să dureze probabil aproximativ cinci ani până o să reușesc să termin primul volum.
Cu riscul de a folosi o formulă desuetă, sunteți de părere că există o ,,rețetă de succes” în literatură?
Nu. Câți scriitori, tot atâtea „rețete”. Fiecare are drumul lui care, pe ici, pe colo, se intersectează cu al altora.
