Octavia Geamănu, jurnalistă: „Pun pe seama destinului acest parcurs profesional.”

    Octavia Geamănu este un nume consacrat în mass-media. Face parte din trustul Intact Media Grup începând din 2011. În fiecare seară întră în casele oamenilor cu un zâmbet aparte şi-un şarm deosebit. Este plină de viaţă şi spontană. Octavia Geamănu, ştirista de la Antena 1, prezintă zilnic Observatorul Special de la ora 20:00.

    octavia geamanu 2

    Care parte a jurnalismului ți se pare cea mai atrăgătoare?

    Ceea ce fac acum mi se pare că mi se potriveşte ca o manuşă. Aşa că îmi e simplu să îţi spun că îmi place domeniul ştirilor.

    Ce calităţi consideri că trebuie să deţină un jurnalist bun?

    Aceleaşi pe care oricine lucrează în orice alt domeniu trebuie să le aibă. Bun simţ, respect, determinare, spirit autodidactic, intuiţie, capacitate de a te adapta oricărei situaţii rapid, abilitatea de a lua decizii pe moment şi mult optimism.

    Ai predat un an de zile în învăţământ şi ai lucrat cu copii. Ce te-a determinat să renunţi şi să începi, astfel, o carieră în jurnalism?

    Pun pe seama destinului acest parcurs profesional. Altfel, ar fi greu să explic cum, deşi mă pregătisem ani la rând să fiu profesor de limba engleză. Într-o zi, am simţit că nu e asta pentru mine, că îmi doresc altceva. Mi-a fost clar de-atunci că destinul avea alte planuri  cu mine.

    Ai vreun ideal în viaţă care te inspiră în tot ceea ce faci?

    Să ştii că nu m-am gândit niciodata la asta… dacă am sau nu vreun ideal care să mă inspire. Îmi place mult să fac ceea ce fac, fiind eu însămi, fără artificii. O fi destul?

    Ai prezentat la Antena 1 ştirile cele mai importante, iar acum prezinţi Observator Special, în fiecare seară. Unde te regăseşti cel mai bine?

    Observatorul Special are un ton mult mai lejer, cu informaţii care ne ajută să ne relaxăm mintea şi sufletul, în timp ce Observatorul orei 19 are o altă structură. Cred că mă regăsesc oriunde mi se propune să ocup o poziţie. De altfel, nu ştim niciodată ce ne aduce
    ziua de mâine. Important e să învăţăm din fiecare experienţă.

    Care a fost cel mai dificil moment din cariera ta şi cum l-ai depăşit?

    Dificil?… Pfff… Au fost câteva. Trăirile pe care le-am avut pe vremea când eram reporter. În 2005 –  tocmai avuseseră loc inundaţii cumplite în Dolj, în comuna Rast şi am mers împreună cu ai mei colegi să oferim ajutoare acelor oameni, care nu mai rămăseseră cu nimic. Şi când spun nimic, este exact nimic. Am şi acum în minte imaginea satului sub ape, eu într-o barcă cu care pluteam pe drumul principal, un cimitir complet sub ape, case care pârâiau ca-ntr-o atmosferă sumbră din operele lui Bacovia, un bătrân în pridvorul unei case – doar atât mai rămăsese din ea, pridvorul – rugăminţile mele de a-l lua cu mine în barcă şi imaginea lui înlăcrimată, spunându-mi: “Nu pot, tată, să merg! Mie nu mi-a mai rămas nimic. Asta e tot ce mai am pe lume.” Apoi, ar mai fi momentele în care eram epuizată de-a dreptul, întrucât nu mai ştiam ce zi e, nu aveam timp să am prieteni, să vorbesc cu părinţii la telefon. Plecam la redacţie azi şi seara eram prin nu stiu ce oraş al ţării, întorcându-mă acasă peste trei zile. Însă, am ştiut mereu că nimic nu e în zadar. Iar când nu eram sigură de asta, mă rugam să nu fie în zadar.

    octavia geamanu

    Dar cel mai frumos moment al carierei tale care a fost?

    Frumoase au fost multe, foarte multe. Atât de multe, încât cele neplăcute par foarte puţine. Toate interviurile exclusive cu oameni minunaţi, aşa cum sunt cei de la Rolling Stones, cum ar fi actorul Woddy Harrelson, cei de la Roxette, Ozzy Osbourne, Alice Cooper,
    Scorpions, Julio Iglesias – un interviu senzaţional făcut chiar la el acasă, în Marbella,etc. Apoi, ar mai fi toate deplasările prin Europa, New York, Las Vegas. Sunt tare norocoasă (Zâmbește).

    Oamenii te percep ca pe o personalitate deschisă, datorită faptului că în fiecare apariţie la televizor eşti mereu cu zâmbetul pe buze, optimistă şi binedispusă. În timpul liber cum te manifeşti?

    Mă bucur că oamenii mă văd aşa cum sunt. Ţi-am spus, nu pot fi altfel decât ceea ce sunt.

    Ce înţelegi tu prin oameni frumoşi?

    Cunosc câţiva. Nu mulţi, ce-i drept. Fiindcă din ce în ce mai puţini reuşesc să îşi păstreze sufletele curate. Vezi tu, de aici vine frumuseţea. Din limpezimea sufletului şi a gândului. Oamenii sinceri, care nu se străduiesc să creeze aparenţe, oamenii care zâmbesc cu
    ochii, oamenii altruişti, oamenii afabili – pentru mine, aceştia sunt oamenii frumoşi.

    Care este cea mai mare frică a ta?

    Pe vremea când am citit Harap Alb, am reţinut un lucru important: de ce ţi-e frică, de aia nu scapi! Aşa că, real, n-am nicio teamă.

    Lipseşte ceva sau cineva din viaţa ta pentru a te simţi împlinită?

    Am o viaţă exact aşa cum mi-o doresc.

    Cum arată programul tău zilnic? Din exterior meseria pe care o ai tu pare a fi una frumoasă, dar destul de solicitantă…

    E o meserie care te ţine mereu în priză. Nu tebuie să ratezi nimic. Iar în perioada asta DNA-ul mă cam ţine lipită de calculator şi televizor. Pentru că, deşi prezint un jurnal light, e totuşi un jurnal de ştiri în direct. Asta înseamnă că oricând pot avea parte de un breaking news pe orice temă. Dar, există viaţă  şi dincolo de job. O viaţă pe care eu o trăiesc în linişte, frumos.

    Cât timp îţi rezervi doar pentru tine?

    Timpul pe care nu mi-l petrec la redacţie e doar pentru mine!

    Ce părere ai despre eleganţa interioară şi despre discreţie, sunt calităţi importante ale unei femei?

    Discreţia e o calitate pe cale de dispariţie, pe care eu, însă, am ales să o conserv. Restul e – cum spune titlul unui film – tăcere.