Poporul român nu e cel mai îndrăgostit de lectură. Oamenii nu citesc din varii motive. Unul dintre ele ar fi lipsa educației, apoi comoditatea de a ieși din zona de comfort, sau simplu motiv că „cititul plictisește”. Lista poate continua.
Cărțile, „obiectele” care valorau mult cândva, rămân acum de domeniul trecutului. Nu fac altceva decât să plictisească cititorii. Asta a constatat Alin Crișan, student la FSEGA, UBB Cluj: „Sincer, de ce să citești? Este o pierdere de vreme. Plus de asta, ajungi la final și oricum nu înțelegi nimic. Și dacă îți place ceva, un fragment, o fază tare, tu ce faci? Răsfoiești și iar recitești? Aiurea.”
Locuitorii ţării noastre petrec, în medie, 13 minute pe zi, adică o oră şi jumătate pe săptămână citind, iar această durată scade în funcţie de vârstă, potrivit unui studiu INS de la începutul lui 2014.
Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a realizat o cercetare cu privire la consumul și obiceiurile de lectură ale românilor. Aceasta arată că mai mult de unul din cinci români nu citesc deloc cărți, iar peste 80% dintre români au acasă o bibliotecă și peste o treime dintre aceștia au în biblioteca personală între 101 și 500 de volume. Romanele sunt cărțile preferate ale românilor. Romanul unui autor străin este ultima carte citită de aproape o treime dintre respondenți. Aproape jumătate dintre cititori spun că citesc și azi poezie.
Mai mult de unul din cinci cititori cumpără anual peste 10 cărți, iar un sfert dintre ei cumpără mai puțin de o carte pe an. Doar 7% dintre cititori cumpără cărți de pe Internet. Totuși, cifra este în creștere, dacă luăm în considerare studii din anul 2009, când proporția respondenților care cumpărau cărți prin internet era de doar 2%. Peste jumătate dintre cititori (52%) cumpără cărți care apar împreună cu diferite publicații.
Sunt persoane cărora le place să vizioneze adaptarea cinematografică a cărții, de care ar fi auzit că ar fi interesantă. De pildă, Cele cincizeci de umbre ale lui Grey, primul volum, de care multe fete sunt fascinate. „Cartea, cu siguranță, e mult mai bună decât filmul, având în vedere că în film sunt tăiate multe scene care au loc în carte. De exemplu, scenele erotice. Cu siguranță, cartea e mai interesantă și prin prisma faptului că sunt povestite și gândurile Anastasiei.”, afirmă Corina Toader.
Există și persoane care ar da orice pentru câteva minute de relaxare prin lectură: „Cartea, pentru mine, este simbolul înțelepciunii. Tot ce e mai bun găsești în cărți. Îmi place să stau nopți întregi citind. Dimineața, când mă trezesc, parcă nici nu simt că a trecut o noapte, eu fiind refugiată printre rândurile din cartea mea preferată. În liceu ni se cerea foarte puțin să citim. Eram amuzată pe seama colegilor. Aceștia, fiind leneși, spuneau că e mult să citești trei cărți.”, spune Roxana Postolachi, studentă la Faculatea de Drept, UBB CLUJ.
Profesorii și bibliotecarii nu sunt cei mai încântați de această confruntare între lumea cărții și a filmului; mai exact, de confruntarea cărții cu sfera tehnologică, în ansamblu. Însă noi am evoluat. Prin anii ’60, mulți oameni citeau un roman la lumina lămpii. Pentru ei era o relaxare să citești. În ziua de astăzi, cuvântul relaxare te duce cu gândul la cu totul altceva. Gadget-urile îți oferă multe portițe. Pot înlocui cu ușurință o carte.
„Este adevărat că suntem într-o perioadă în care societatea, în general, este bombardată cu informație nu neapărat de calitate. Se citește la fel de mult, dar calitativ… mai slab, și nu neapărat din carte. Se citește de pe Internet, se comunică foarte mult. Ceea ce vreau să spun este că tinerii sunt afectați de acest așa-zis bombardament de informație și trebuie învățați ce și de unde să ia informația, care este de încredere și care nu. Avem proiecte în parteneriat cu școlile tocmai pentru acest lucru. Calculatorul, Internetul sunt folosite în paralel cu cărțile”, afirmă Liliana Duna, bibliotecar.
Indiferent de preferințele fiecăruia, literatura și tehnologia au o mare importanță în viața noastră, chiar dacă sunt de natură diferită.
