Elling, virginul de 40 de ani

    997079_905877992766237_8705523582497643765_n

    Spectacolul Elling de la Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, în regia lui Sorin Misirianțu, prezintă povestea de viață a doi bolnavi psihic, adaptată după romanul Frați de sânge al lui Igvar Ambjornsen de Axel Hellstenius și Petter Naess și tradusă în limba română de Petre Bokor.

    Cei doi prieteni captivi în sanatoriul de la Broynes, virgini și rupți de societate, au parte de o viață tumultuoasă, cu răsturnări de situație și momente de maxim amuzament. Elling (Dan Chiorean) e un personaj care reușește să te captiveze încă din primele momente ale spectacolului, prin ipocrizia de care dă dovadă atunci când îi povestește lui Kjell Bjarne (Ovidiu Crișan) întâmplări din viața lui amoroasă pe care, culmea, n-a prea experimentat-o până la vârsta de 40 de ani.

    Personajul lui Kjell Bjarne, pus în scenă de actorul Ovidiu Crișan, reușește să te cucerească cu ajutorul naivității și a inocenței de care dă dovadă în relația cu Elling. Un bărbat în toată regula, de aceeași vârstă cu el, virgin și cu gândul numai la femei, Kjell Bjarne se bucură nespus de poveștile scornite de către colegul lui de cameră, fără să-i pese că este mințit.

    0659_e9153

    În numeroase situații, regizorul Misirianțu scoate în evidență problemele psihice ale celor doi prieteni. Printr-un program special finanțat de stat în vederea reintegrării în societate, cei doi sunt mutați într-un apartament și plasați în grija asistentului social Frank Asli (Miron Maxim). Evidențierea trăsăturilor personajelor reiese dintr-o primă acțiune, aceea de a utiliza telefonul. Când aud soneria telefonului, cei doi nu știu care încotro s-o apuce. Asistentul social încearcă să-i învețe să trăiască, să iasă în societate, să comunice. Încetul cu încetul, aceștia reușesc să-și depășească temerile și chiar să cunoască oameni, să iasă la întâlniri. Elling, de pildă, își descoperă talentul de poet și participă la lecturi de poezie, iar Kjell Bjarne își întâlnește jumătatea, pe Reidun Nordsletten (Adriana Băilescu), o femeie părăsită de iubit după ce rămâne însărcinată.

    Coloana sonoră conține piese ca La Boîte à Musique a lui Rhian Sheehan sau Touch Too Much și Back in Black ale celor de la AC/DC.

    Scenografia semnată de Misirianţu uzează de o simplitate prin care scoate în evidenţă mediul închis în care îşi trăiesc existenţa cei doi. Spre exemplu, în sanatoriul de la Broynes, decorul este format din două paturi, o noptieră şi pereţi albi, iar în apartamentul în care urmează să se mute cei doi totul pare a fi aproape identic, mai puţin pereţii, care sunt de un verde crud, de această dată.

    Per ansamblu, spectacolul se concentrează pe ideea de integrare în societate a celor doi, Elling și Kjell Bjarne, care nu s-ar fi gândit la început la posibilitatea de a părăsi sanatoriul din Broynes, urmând să locuiască singuri într-un apartament. Aceștia reușesc, cu timpul, să iasă din starea cu care erau obișnuiți, iar finalul nu poate fi decât unul fericit.

    Alte personaje din acest spectacol au fost Gunn (Elena Ivanca) și Johan (Radu Lărgeanu). Premiera spectacolului a avut loc în luna noiembrie a anului trecut, iar ultima reprezentaţia a fost în data de 21 martie.