Tradiţia este o modalitate prielnică pentru păstrarea identităţii şi pentru păstrarea talentelor încă nealterate de către influenţele urbane. Însă, în zilele noastre, când tehnologia şi gadgeturile ne captivează din ce în ce mai mult atenţia, uităm să apreciem importanţa tradiţiei, să punem în evidenţă caracterul definitoriu al aşezărilor natale. Radu Lazăr se numără printre tinerii pasionaţi de lucrurile moderne, însă tradiţia şi meşteşugurile care încă persistă îl stimulează să promoveze cu mândrie valorile maramureşene.
Radu este student în anul VI la Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca. Este pasionat de fotografie de opt ani de zile, din momentul în care a primit de la fratele său un aparat de fotografiat. Din acel moment, a început să experimenteze şi să studieze imagini. Acum, profită în timpul liber de fiecare ocazie pentru a surprinde momente unice, pentru a ilustra poveşti şi oameni care prin farmecul lor aparte au un mesaj de transmis, mărturisind că „Sunt în principal autodidact în ceea ce priveşte fotografia. Momentan, lucrez cu un aparat foto D-SLR şi două obiective, de 50 mm şi 28-105 mm.”
Tradiţia – „identitate şi unicitate”
Fiind originar din Sighetu Marmaţiei, zona din care provine îl determină să promoveze tradiţiile zonei, să lupte pentru păstrarea obiceiurilor pline de farmec şi autenticitate. Pentru el, tradiţia reprezintă “identitate şi unicitate.” Ţara Maramureşului şi, în special, Maramureşul istoric îl atrag în mod deosebit. Astfel, a luat decizia de a imortaliza anumite momente din activităţile zilnice pe care oamenii de acolo le desfăşoară, ilustrând într-o expoziţie de 34 de fotografii specificul etnografic al Țării Maramureșului.
„Scopul expoziţiei a fost de a trage un semnal de alarmă şi de a promova meşteşugurile tradiţionale din Ţara Maramureşului.”, spune Radu.
În cele 34 de fotografii pe care le-a realizat, Radu a surprins diverse momente ale meşteşugarilor din zona Maramureşului istoric: de la procesul de olărit, la femei bătrâne care confecţionează costume populare, bărbați care creează măşti pentru sărbătorile de iarnă sau pălării specifice zonei, peisaje şi activităţi rutiniere. “La fiecare meşteşug încerc să realizez un cadru larg şi mă axez pe un detaliu ,pentru a pune în evidenţă unicitatea acestor meştesugari.”, a mărturisit Radu.
Ideea de realizare a acestei expoziţii i-a surâs în urmă cu cinci ani. „Povestea proiectului a debutat în 2010, când am început să colind satele din Țara Maramureșului. După ce am ascultat și am fotografiat poveștile oamenilor întâlniți, am decis să mă axez pe meșteșugarii tradiționali din zonă, deoarece am observat că meșteșugurile erau practicate din ce în ce mai puțin. În cei 5 ani de proiect am fotografiat zeci de meșteșugari tradiționali, fiecare cu povestea lui. Am observat tendința de dispariție sau chiar dispariția unora dintre meșteșuguri, datorată lipsei tinerilor ucenici, plecați în alte țări, sau lipsei cererii datorate globalizării și înlocuirii produselor tradiționale cu unele de duzină, produse industrial.”, a mai afirmat Radu Lazăr.
De ce la Cluj-Napoca?
Mărturiseşte că a ales să realizeze această expoziţie la Cluj-Napoca deoarece „expunerea şi vizibilitatea proiectului sunt mult mai mari aici.” Expoziţia de fotografie „Meșteșugari populari din zona Maramureșului”, semnată de artistul Radu Lazăr, a fost organizată la Cluj-Napoca de către Casa de Cultură a Municipiului, în cadrul Photo Romania Festival, ediția a V-a, şi cu sprijinul Asociaţiei Art Space. În cadrul vernisajului de “La Cizmărie”, autorul acestor fotografii a dezvăluit veritabila muncă tradiţională a meşteşugarilor pe care i-a întâlnit şi povestea unor meşteşugari “unici”, cum îi numeşte el.
Fotografiile semnate de Radu sunt alb-negru, deoarece consideră că astfel imaginile sunt mai expresive.
Fotografii cu poveşti unice
Din cele 34 de fotografii, două “îi sunt la suflet”, mărturiseşte el. Este vorba de acele fotografii care surprind procesul de olărit, de fabricare a ulcelelor tradiţionale, pe care l-a surprins la singurul meşteşugar care a mai rămas în satul Săcel. În spatele acestor fotografii există şi o poveste. De exemplu, acest meşteşugar este singurul care se mai ocupă în sat cu fabricarea produselor din lut, moştenind talentul şi răbdarea de la tatăl său. O altă fotografie de care este ataşat Radu este aceea în care a surprins un bărbat care confecţionează diverse măşti pe care oamenii din zonă le poartă cu prilejul Anului Nou.
Radu Lazăr spune că și-a mai expus lucrările, dar în serii colective, la Baia-Mare, respectiv la Sighetu Marmaţiei.
Planuri de viitor
Pe viitor, el are câteva planuri pe care doreşte să le finalizeze. „Îmi propun acum să tipăresc un album foto documentar. Albumul va fi realizat în colaborare cu Teofil Ivanciuc, care va contribui cu text bine documentat despre fiecare meștesug în parte. Textul va completa povestea meșteșugurilor, realizând o punte de legătură între imagini. Teofil Ivanciuc, publicist și consultant turistic, cu competenţe în istorie și arheologie, are o experiență vastă cu privire la istoria Maramureșului, documentând de mulți ani obiceiurile din aceasta zonă. Până în prezent, a publicat patru cărți despre Maramureș.”, a precizat Radu. Acest proiect de publicare a albumului, la care Radu ţine foarte mult şi este ataşat de el, poate fi sustinut pe platforma crestemidei.ro pâna pe 9 iunie.
Cele 34 de fotografii originale pot fi vizitate până duminică, 24 mai, în localul “La cizmărie”, iar începând de săptămâna următoare vor fi mutate într-o altă locaţie, care va fi anunţată public ulterior .
Foto: Saul Pop, Student la Jurnalism, Anul I