Taxă pe alimente nesănătoase

    sugar tax
    Sursă foto: itv.com

    Sugar tax sau taxa pe zahăr se dorește a fi introdusă în Anglia. Adepții acestui tip de impozitare doresc o reducere a ratei obezității, foarte frecventă în această țară. Odată ce taxa ar fi adoptată, prețurile alimentelor dulci ar crește cu 10-20%, descurajând copiii de la cumpărarea lor. Așadar, beneficiile sunt și ale populației, și ale statului, care va obține mai mulți bani din taxe.

    Specialiștii în alimentație susțin că până și produsele dedicate copiilor, cum ar fi cerealele, iaurtul și băuturile răcoritoare conțin prea mult zahăr. Pe de altă parte, părinții se plâng că produsele nesănătoase le sunt promovate copiilor prin personaje de animație, iar părinților le este foarte greu să le explice micuților că ceea ce promovează Hello Kitty, Spider-Man sau Mickey Mouse este nesănătos pentru ei. Devine din ce în ce mai greu să iți ții copilul departe de dulciuri și alimente nesănătoase, atâta timp cât aceștia sunt bombardați de peste tot cu reclame la dulciuri, băuturi răcoritoare și fast-food la care primesc și o jucărie cadou. Este o strategie de marketing care poate convinge copiii foarte ușor, dar în dezavantajul sănătății lor. Prim-ministrul Angliei nu a aprobat încă taxa, deoarece este nesigur pe funcționalitatea ei.

    Alte păreri spun că mai eficientă ar fi o taxă pe calorie. Aceasta ar presupune ca cele mai nesănătoase produse să fie cele mai scumpe, iar consumatorul ar fi încurajat de prețul scăzut să cumpere produse mai sănătoase. În acest moment, România pare să fie la polul opus. Putem vedea alimenele bio din supermarketuri la prețuri duble față de cele care conțin chimicale, conservanți și e-uri. La fel se întâmplă și cu alimentele dietetice, care au o consistență redusă de zahăr și cu multe alte produse naturale.

    Ungaria a introdus încă din 2011 o taxă pentru alimentele care au conținut mare de zahăr, sare și grăsimi. În același timp, au crescut și prețurile băuturilor carbogazoase și alcoolice. Banii obținuți din taxe sunt direcționați spre serviciul de sănătate.v

    Taxa pe zahăr a fost deja aplicată în Mexic, unde 70% dintre adulți sunt supraponderali sau obezi. Consumul a reușit deja să fie redus.

    ONU și-a exprimat opinia încă din 2011, prin dorința de a impune taxa pe calorii. Aceștia doresc să scadă consumul de alimente nesănătoase al țărilor care consumă prea multe alimente, pentru a direcționa mai multă mâncare oamenilor din țările sărace, care suferă de malnutriție. S-au adus în discuție și drepturile omului. Acesta nu are doar dreptul de a nu muri de foame, ci și de a dispune de alimente sănătoase.

    Organizația Națiunilor Unite vorbește despre drepturile omului și despre problema gravă a lipsei de mâncare în țările sărace, în timp ce încearcă să ascundă faptul că situația a râmas neschimbată. Doar 10 procente din resursele de hrană ale planetei sunt direcționate spre țările sărace din Africa și Asia. Astfel, Europa consumă mult mai mult decât întregul continent african, în timp ce SUA consumă jumătate din resursele întregului glob. Acest lucru se poate vedea și pe harta ce marchează obezitatea.

    screen shot 2015-01-22 at 10.27.46 am

    Sursă foto: Business Insider

    hunger-distribution-3

    Sursă foto: Hungermath.wordpress.com

    QQ Photo20151202182502

    Sursă foto: Undispatch.com. Cu roșu sunt marcate țările cu cel mai mare risc de înfometare, până la verde, cu resurse de hrană asigurate

    Jamie Oliver, cunoscutul bucătar, militează pentru limitarea consumului excesiv de băuturi răcoritoare îndulcite și dorește implementarea taxei pe zahăr în Anglia, după modelul din Franța și Mexic.

    În 2010, și în România s-a propus adoptarea unei taxe pe fast-food. Aceasta urma să se soldeze cu o creștere a prețurilor de 30%. Totuși, experții în domeniu au estimat că adoptarea acestei propuneri putea avea efecte negative asupra micilor întreprinderi. De asemenea, în anul 2011, Deputatul Petru Călian a propus introducerea unei accize pentru răcoritoare pentru a aduce mai mulți bani la bugetul de sănătate. Statul putea câștiga câteva sute de milioane de euro de pe urma acestei taxe, dar și de această dată decizia a rămas în competența Ministerului de Finanțe, care a respins-o.