Două persoane, două povești diferite: o poveste vorbește despre recondiționarea mobilierului vechi, iar cealaltă despre mobila home-made a unui meșter botoșănean.

    Poveștile lor au început din copilărie, sub influența părinților. Maria Nicoară a văzut în mobilierul cumpărat de părinții ei un potențial prin care și-a dezvoltat viziunea. Vopsea mereu „mobila plictisitoare” a familiei. Costel Sofroni, sau nea’ Costel, așa cum îi spun clienții, a început să meșterească lemnul din copilărie, de când tatăl său îl lua în atelierul familiei, pentru a-l ajuta la prelucrarea mobilei.

    Amândoi și-au dorit ca, în timp, să-și deschidă câte un atelier personal. În prezent, Maria recondiționează mobilă, oferindu-i o picătură de culoare, la ETC Studio, iar nea’ Costel și-a deschis propriul atelier de tâmplărie, unde își pune în practică talentul și îndemânarea.

    „Mă regăsesc în fiecare obiect.”

    „Când știu vechimea obiectului și mă gândesc că îi voi da o altă viață, am grijă ca procesul să decurgă cum trebuie, din respect pentru lucrurile vechi”, îmi spune Maria. În 2016, ea i-a cunoscut pe Anca și Marcel, cei care au pus bazele unui atelier de restaurare și recondiționare a mobilierului vechi. De atunci și până în prezent, Maria a investit pasiune și creativitate în fiecare obiect de mobilier recondiționat.

    Înainte de a începe procesul de recondiționare, Maria testează vopseaua pe diferite bucăți de lemn, iar după o aplică pe suprafața de material. „Îmi place ceea ce fac, deci nu-mi este greu”, spune ea. Vopselele pe care le folosește sunt pe bază de apă și de cretă și apă. Acestea se pot folosi cu ușurință: nu dăunează lemnului și nu sunt toxice, iar dacă greșești ceva, se șterge foarte ușor cu apă. Prețul unei cutii de vopsea începe de la 120 de lei.

    Preferă să vopsească cu pensulele și nu cu trafaletul, deoarece îi conferă mobilierului o textură mai aparte.

    Fiecărui obiect de mobilier care intră pe ușa studioului îi va fi dată o nouă viață. „Înainte să ne apucăm de o piesă de mobilier, ne uităm dacă trebuie să îmbunătățim sau să schimbăm ceva și, mai apoi, o încadrăm într-un stil. Încercăm să ne imaginăm în ce fel de cameră o putem așeza, după care alegem culorile, în funcție de persoanele care l-ar putea cumpăra.”

    Aplică vopseaua doar pe obiectele de mobilier care au nevoie de o îmbunătățire a culorii. Dacă lemnul arată bine, preferă să-l pună în evidență altfel, și nu să-l vopsească.

     

    [envira-gallery id=”31633″]

    „Dulapul era deja într-o stare foarte bună și mi-a luat ceva timp până să ajung la o schiță finală. Așa cum l-am găsit, am ales să-i păstrez detaliile care-l pun în valoare. Culorile pe care le-am ales sunt din gama Chalk Paint de la Annie Sloan, la exterior fiind un Greek Blue și Old White, iar în interiorul vitrinei un Provence combinat cu o cantintate mică de Old White. Interiorul îi acordă o tentă ușor modernă, în timp ce exteriorul ne trimite către neoclasic.

     

    [envira-gallery id=”31637″]

     

    După vopsirea obiectului de mobilier, a folosit clear wax, iar apoi dark wax, pentru protecție, din aceeași gama ca vopselele. Al doilea strat de ceară a avut un rol dublu: primul de protecție, iar al doilea de antichizare. „M-am jucat cu această nuanță maronie doar în partea exterioară, pentru a crea efectul final. Interiorul vitrinei am ales să-l las în forma pură a vopselei și să-i adaug doar straturile de ceară, care au rolul de a-l proteja, tocmai pentru a-i da o nota mai modernă.”

    „Încă de la prima vedere, am știut că o să-i prindă bine o tentă industrială. Starea lui inițială era destul de banală.” După ce l-a terminat de șlefuit, și-a dat seama că ar vrea să păstreze fibra lemnului. „Am ales un baiț maroniu pentru a o pune în evidență, dar și o vopsea de culoare albastră, pentru a evidenția mânerele sertarelor. Partea complicată a fost în momentul în care am ajuns la baiț.”

     

    [envira-gallery id=”31644″]

    După ce a terminat de vopsit jumătățile sertarelor și exteriorul dulapului, a început să folosească baițul. „În timp ce treceam cu pensula peste suprafața vopsită, am observat că se formau niște pete. Așadar, am continuat și am încercat să controlez aceste pete sub forma unor linii. Efectul se poate observa și în fotografii, unde este vopsit cu albastru.” Straturile de protecție sunt formate din ceară.

    „În procesul de recondiționare pentru această piesă de mobilier am folosit o altă tehnică întâlnită la mai multe piese de mobilier de la noi din casă. Primul strat de vopsea este un grund de culoare albastră din cealaltă gamă de vopsele pe care o folosim. După procesul de vopsire, a urmat un proces de uniformizare și, apoi, a urmat cel de antichizare. În cadrul acestui proces m-a ajutat Anca, iar cu un burețel de 200-250 sau un șmirghel de 1000, foarte fin, a scos în evidență detaliile.”

     

    [envira-gallery id=”31649″]

    „Astfel, stratul de vopsea albastră își face simțită prezența printre straturile albului vechi, ce formează o îmbinare cu un efect vizual foarte plăcut. În anumite locuri, se observă și culoarea maronie a lemnului, din starea lui inițială.” A adăugat trei straturi de ceară pentru protecție și, mai apoi, a lustruit lemnul în trei zile la rând.

    Achiziționează obiectele de mobilier de la târguri de antichități, de la licitații sau de la oamenii care vor să le arunce la gunoi. „Am pierdut foarte multe piese de mobilier din cauză că nu eram pe fază”, spune Maria. Prețul de vânzare al mobilierului recondiționat diferă în funcție de procesele prin care a trecut și de materialele folosite, dar și de prețul său inițial.

    Nea’ Costel

    Nea’ Costel spune că prețurile obiectelor realizate de el diferă în funcție de manoperă, material și de piesa de mobilier dorită. „Față de marile companii producătoare de mobilă, prețurile mele sunt accesibile pieței”, îmi confirmă el.

    Timpul pe care și-l alocă pentru realizarea unei piese de mobilier variază în funcție de dificultatea lucrării. „Pentru realizarea unei mobile de bucătărie, lucrez și o săptămână, dar dacă trebuie să fac un birou sau un dulap, finalizez lucrarea într-o zi.”

    De-a lungul anilor, și-a făcut clientela prin intermediul familiei și al oamenilor care îl recomandau. „Niciodată nu mi-au venit clienți care să-mi reproșeze că s-a stricat o ușă sau că le-a căzut mobila în cap. Am mobilă făcută în casele oamenilor de 5-10 ani și tot la mine apelează.”

    Înainte de a începe o lucrare, realizează schița obiectului de mobilier, în funcție de preferințele clientului și notează dimensiunile fiecărei porțiuni, ca să știe cât material să cumpere. Materialul pe care îl folosește în realizarea mobilierului este palul melaminat, iar prețul diferă în funcție de culoare, brand sau grosime.

    Pentru a tăia materialul proporțional, notează indicii pe masa de lucru și pe bucata de pal cu creionul, iar mai apoi, îl taie cu un fierăstrău circular cu incizor. „Trebuie să fii atent când folosești circularul, că vei risca să strici materialul sau chiar să-ți pui viața în pericol.”

     

    [envira-gallery id=”31655″]

    „După ce am tăiat materialul cu circularul, folosesc mașina de frezat pentru a face canalele de pe marginea bucăților de pal, care îmi vor fi folositoare în asamblare.”

     

    [envira-gallery id=”31657″]

    Pentru ca marginile palului să nu rămână fără protecție și să nu aibă un aspect neplăcut, folosește cantul PVC și ABS. „Aplicarea celor două tipuri de canturi se face în mod diferit. Dacă pentru cantul PVC folosesc un ciocan din lemn, pentru cantul ABS folosesc un fier de călcat cu o talpă grea și fără termostat, pentru o mai bună aplicare. Temperatura fierului de călcat nu trebuie să fie ridicată, deoarece cantul se dogorește și, după, culoarea lui se schimbă.” După aplicarea cantului, folosește un cuter profesional pentru îndepărtarea marginilor rămase în afară.

     

    [envira-gallery id=”31659″]

    „Pentru montarea dulapului, îmi pregătesc glisierele cu bile, șuruburile, mânerele, picioarele de susținere, sertarele și toate ustensilele pentru asamblarea acestora. Operația de montare ajunge să dureze între o oră și patru ore, în funcție de complexitatea lucrării.”

     

    [envira-gallery id=”31660″]

    Nea’ Costel este de părere că mobilierul făcut de mână omului și nu de mașinăriile din marile companii de prelucrare a mobilierului este de o calitate mai bună. „E ca un costum pe care îl faci la comandă. Va rezista mai mult față de cel pe care îl cumperi din magazine.”

    De asemenea, Maria consideră că, dacă nu apreciezi ceea ce faci și nu te dedici în totalitate, vei risca să strici tot ce ai lucrat. „Din respect pentru mobilă, pentru tine ca persoană și pentru oamenii cărora vrei să le-o dai, cred că ar trebui să faci asta cu multă pasiune.”

    Text: Alexandra Sofroni

    Foto: Anca Cioltan, Alexandra Sofroni