Romantizarea tulburărilor psihice – un nou trend?

    Reportaj realizat de Grațiela Blidariu și Ana Indre

    Poze alb-negru peste care se află câteva citate triste, imagini cu lame, pastile și ceva muzică din aceeași zonă, toate acestea formează pachetul sub forma căruia, în ultima perioadă, au fost prezentate tulburările psihice pe platformele de socializare și nu numai. Depresia, anxietatea, tulburările de personalitate și alte afecțiuni psihologice ajung să fie romanțate prin acele mijloace, idealizând simptomele și efectele reale ale acelor boli asupra oamenilor care suferă cu adevărat din cauza lor. Cuvintele „sunt în depresie” sau „am anxietate” au devenit foarte comune, iar adolescenții și tinerii sunt cei mai afectați de acest fenomen.  

    Teen Mental Health spune că 1 din 5 adolescenți și tineri suferă de o tulburare psihică. Anișoara Lungu este Psihoterapeut în cadrul clinicii Oana Nicolau, clinică formată din peste 50 de terapeuți specializați pe diferite probleme, iar Anișoara se ocupă cu afecțiunile psihice în rândul adolescenților și al tinerilor. 

    Aceasta spune că procentul celor afectați de bolile psihice se datorează și faptului că „în perioada adolescenței, cortexul prefrontal, partea din creier responsabilă de controlul emoțiilor, nu e complet dezvoltat, iar ăsta poate fi încă un motiv pentru exagerarea a ceea ce simțim.”

    Tocmai din acest motiv, idealizarea și romantizarea afecțiunilor psihice este atribuită în mod special adolescenților și tinerilor. Ei au nevoie de o atenție deosebită, iar când acest lucru nu se întâmplă în viața reală, caută afecțiune și încearcă să se afirme în mediul online. 

    — PORTRETIZAREA ÎN MEDIUL ONLINE —

    Postări triste despre despărțiri, versuri din melodii, fotografii care portretizează într-o lumină romantică auto-mutilarea sau sinuciderea, sunt doar câteva dintre postările unui grup de Facebook intitulat “Depresie”. Grupul are peste 11.000  de membri, iar descrierea acestuia îi îndeamnă pe vizitatori să nu îi judece sau să râdă de cei ce suferă de depresie  și  își exprimă sentimentele pe acest grup. Însă, un membru al grupului a pus o întrebare: 

    Având în vedere că acest grup este destinat oamenilor care suferă de depresie, cei mai mulți dintre cei care au răspuns, au spus că nu este nevoie să fii în depresie ca să poți posta acolo. Așadar, nu toată lumea din acel grup suferă de depresie, însă asociază estetica fotografiilor alb-negru și a textelor triste cu această tulburare. E un fenomen cu o amploare mult mai mare, care depășește granițele României. Un fenomen care a ajuns un trend.

    De ce acești oameni simt nevoia de a romantiza și idealiza afecțiunile psihice, mai ales dacă nu suferă din cauza lor? 

    Exprimarea suferinței în scris, printr-o postare în care cineva spune în mod direct ceea ce simte, nu are același impact precum o variantă vizuală, mai ales dacă e reprezentată într-un mod dramatic. Din acest motiv, cel mai reprezentativ mijloc prin care idealizarea afecțiunilor psihice e  prezentată sunt fotografiile.  

    — FOTOGRAFIILE CARE DEVIN VICIU —

    După ce Tumblr a inceput să blocheze conținutul care romantiza afecțiunile psihice, iar sute de pagini au fost fie închise, fie au primit restricții de vizionare, conținutul de acest fel s-a mutat pe a doua cea mai populară platformă vizuală, Instagram.  

    Există numeroase pagini dedicate afecțiunilor psihice, care creează o estetică bine definită în jurul lor. Totul e alb-negru, de cele mai multe ori tigările și alcoolul sunt în prim-plan, lamele și pastilele urmează, iar mai apoi există câteva cuvinte sau citate care merg mână în mână cu mesajul vizual.  

    Această pagină are aproape 3.000 de urmăritori și e foarte ușor de găsit printr-un simplu search cu hashtag-ul “depression”. Deși Instagram afișează un mesaj la căutarea acelui hashtag, care e menit să ofere ajutor, aceasta nu pare o măsură foarte eficientă. Mai jos există un buton prin care se poate naviga în continuare, fără niciun fel de probleme. 

    — IDEALIZAREA SUICIDULUI —

    Tocmai datorită acestor nevoi poate lua naștere un tip sensibil de fotografii, cele care îndeamnă la auto-mutilare și suicid într-o manieră romantică. Idealizarea acestor acțiuni nu este un subiect care trebuie ignorat, consideră Anișoara Lungu, iar suicidul nu e un subiect cu care se poate glumi. 

    Untitled infographic
    Infogram

    Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în anul 2020, aproximativ 1.53 milioane de oameni vor muri prin sinucidere, iar de 10 sau 20 de ori mai mulți vor încerca să se sinucidă. De asemenea, un studiu realizat în 2016 a concluzionat faptul că suicidul a fost a treia cauză principală de deces în rândul adolescenților cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani.  

    Adesea, aceste imagini trec aproape în mod neobservat. Platforme precum Instagram, Facebook, Pinterest au sute sau mii se fotografii de acest gen. Anișoara Lungu consideră aceste fotografii ca fiind profund greșite.  

    „Sunt o nebunie. Nu fac decât să încurajeze o atitudine greșită asupra vieții, să desconsidere persoanele care au investit în noi până acum, să ne focalizăm mai mult pe emoții decât pe obiectivele pe care le putem îndeplini de-acum înainte, să uităm de resursele și de potențialul pe care îl avem ca ființe umane.”

    — O OPORTUNITATE FINANCIARĂ —

    Trecând însă de muzica tristă, de estetica și mesajul fotografiilor, această romantizare a tulburărilor mintale a început să se reflecte și în modă. În ultimii ani, diferite brand-uri sau influenceri au realizat produse bazate pe afecțiuni precum anxietate, depresie sau bipolaritate și au încercat să le marcheteze în direcția oamenilor care suferă de aceste afecțiuni. Așa au apărut tricouri, hanorace și lănțișoare cu mesaje precum „Anxiety Queen”, „Depression”, „Bipolar”.   

    Producătorii acestora au fost criticați și acuzați de faptul că romantizează afecțiunile psihice și profită financiar de pe urma unor boli adevărate. Deși influenceri precum Corinna Kopf și Kelsey Darragh  au declarat faptul că o parte din veniturile acestor produse se vor duce către diferite asociații care ajută la normalizarea modului în care societatea privește afecțiunile psihice, acestea au primit, majoritar, reacții negative. Într-unul dintre comentarii a fost scos în evidentă faptul că o porțiune mică din aceste câștiguri se duce, de fapt, în direcția acestor companii, iar restul este profit personal.  

    Cu toate acestea, companii precum ban.do, care au afirmat că donează 100% din veniturile pe care le încasează în urma vânzării acestor produse, au primit răspunsuri și reacții similare. Motivul e faptul că deși aceștia nu câștigă nimic din punct de vedere financiar, duc mai departe ideea conform căreia afecțiunile psihice nu sunt atât de serioase și le romantizează prin aceste tipuri de produse. 

    — CE AJUTĂ ȘI CE NU? —

    Deși foarte multe dintre postările, fotografiile și mesajele care idealizează tulburările mintale sunt susținute de ideea faptului că acestea aduc o rază de lumină asupra problemelor precum depresia sau anxietatea, ele nu sunt singurele prin intermediul cărora se poate direcționa atenția publicului asupra acestui subiect, fără efectele negative pe care romantizarea acestora le are. Astfel, unde se trage linia între tipul de postări care ajută oamenii afectați cu adevărat de aceste tulburări, și între cele care doar le idealizează? Psihoterapeutul Anișoara Lungu definește diferențele dintre acestea. 

    „Postările care se fac cu scopul de a ajuta oamenii care suferă de tulburări psihice sunt făcute în semn de conștientizare, prevenire și au adesea informații care îndrumă spre găsirea de soluții. În schimb, postările care idealizează aceste tulburări nu fac decât să încurajeze un mod de gândire disfuncțional și dezadaptativ, iar asta este greșit.”

    De asemenea, psihologul susține că și sursa de proveniență a acestor mesaje este un factor definitoriu pentru intențiile din spatele acestora. 

    În România, DepreHub oferă consiliere gratuită telefonică pentru persoanele care suferă de depresie. Puteți suna oricând, pentru consiliere non-stop, la numărul TelVerde 0800 0800 20.  De asemenea, puteți contacta gratuit un consilier de specialitate al Alianței Române de Prevenție a Suicidului, la numărul TelVerde 0800 801 200, sau prin e-mail, la adresa sos@antisuicid.com.