În aproape 5 miliarde de ani de viață, natura a creat o casă ideală pentru toate viețuitoarele de pe Pământ, fie ele plante sau animale, primindu-le pe fiecare într-un habitat cât mai prielnic pentru ele. Flora și fauna, cele două elemente care îmbogățesc și formează mediul natural, de a cărui splendoare ne bucurăm, conviețuiesc în armonie dinaintea speciei umane, care a apărut pe Pământ abia acum 1,8 milioane de ani.
Pentru a înțelege cât de „nou” este omul în mijlocul naturii, astrofizicianul Carl Sagan a transpus întreaga existență a planetei pe parcursul unui an de zile. Dacă pe 1 ianuarie s-a format Pământul, omul modern a apărut pe 31 decembrie, la ora 23:52, devenind și el o parte din natură. Supraviețuirea și evoluția umană a depins dintotdeauna de resursele pe care le-a oferit natura, însă amprenta pe care a lăsat-o omul în ultimele sute de ani nu arată ca o mulțumire adusă planetei pentru faptul că este casa noastră, ci este mai mult o rană care pare să se agraveze tot mai mult de la an la an.
La începutul acestui an, în cadrul Convenției ONU pentru Biodiversitate, s-a discutat despre principalele obiective de atins la nivel global, pentru salvarea speciilor pe cale de dispariție și protejarea biodivesității, fundamentală pentru bunăstarea și echilibrul planetei. Printre obiectivele propuse în ziua de 15 ianuarie 2020 se numără reducerea emisiilor de carbon în toate ramurile industriei, reducerea poluării, prin înjumătățirea cantității deșeurilor din plastic, și îmbunătățirea calității vieții umane, prin menținerea purității apei.
În mai puțin de două luni de la Convenție, omenirea a fost nevoită să ia o pauză forțată, din cauza pandemiei de Covid-19. Astfel, obiectivele propuse cu puțin timp în urmă, pentru salvarea biodiversității, au devenit mai ușor de atins, cel puțin pentru perioada în care activitatea oamenilor, dar și a marilor companii poluatoare, este mai redusă, iar natura are timp să respire din nou.
Schimbările nu au încetat să apară, natura având loc să se desfășoare mai liber. Lipsa traficului terestru și aerian a făcut ca nivelurile de poluanți toxici din aer să fie reduse până la jumătate. Delfinii s-au întors în canalele venețiene, broaștele țestoase s-au întors să-și depună ouăle pe o plajă pe care nu au mai călcat de cel puțin zece ani, caprele sălbatice, cerbii, vulpile au ajuns să se plimbe libere prin orașe, în lipsa oamenilor, iar albinele, care au pierit cu milioanele în ultimii ani, își revin, datorită scăderii poluării. O altă schimbare pozitivă asupra mediului, din timpul carantinei, a putut fi observată pe străzile orașelor, care, fiind mai puțin circulate, au fost mai curate. Faptul că toate acestea s-au întâmplat în această perioadă dovedește că toate activitățile umane, mai mult sau mai puțin industriale, afectează ecosistemele naturale și că, dacă oamenii i-ar lăsa mai mult spațiu, natura ar invada totul, avându-și drepturile ei, până la urmă.
Pădurile rămân pierdute
Coordonator de campanii al organizației pentru protecția mediului Agent Green, Veronica Tulpan atrage atenția asupra faptului că, deși natura a reușit să respire în ultimele două luni și jumătate, această perioadă de timp este, totuși, prea scurtă pentru a repara daunele mai grave produse de om asupra mediului: „Ecosistemele au o anumită capacitate de regenerare, orice s-ar întâmpla, chiar și în urma intervențiilor umane cum ar fi: defrișări, vânătoare, deversări de petrol în mări și oceane, construcții care nu au nimic de-a face cu tipul de habitat al unui ecosistem. Cu cât este mai mare acest impact asupra mediului, cu atât regenerarea sistemului natural va fi mai dificilă. De exemplu, chiar dacă noi nu am mai mers cu mașina și cu avionul, miile de hectare de pădure tot tăiate rămân.”
Tăierile ilegale ale pădurilor sunt o problemă majoră, România pierzând cca. 3 hectare de pădure pe oră, 34 de cazuri de tăieri ilegale înregistrându-se în fiecare zi, conform unui raport Greenpeace România, care a monitorizat, pe baza datelor autorităților, defrișările ilegale în perioada 2016-2017. În 2015, sistemul informatic Radarul Pădurii, care a stat la dispoziția cetățenilor, sub formă de aplicație și site web, permițându-le verificarea transporturilor de lemn după numărul de înmatriculare al mașinii, a dat rezultate îmbucurătoare. Potrivit Poliției Române, au confiscaţi aproape 140.000 de metri cubi de material lemnos, iar peste 1700 de persoane au fost cercetate pentru comiterea de infracţiuni silvice. În 2016, a fost implementat un nou sistem, Inspectorul Pădurii, care funcționează după același principiu. Aplicația a fost descărcată de peste 60.000 de oameni, care au făcut peste 1 milion de raportări. Nici aceasta nu a funcționat pentru mult timp, mai ales după schimbarea Guvernului Cioloș, care a implmentat-o.
În ultima perioadă, când atenția tuturor s-a îndreptat către pandemia globală care a dat peste cap lumea, defrișările ilegale s-au înmulțit alarmant, susțin activiștii de mediu. Într-un interviu oferit RFI România, președintele Agent Green, Gabriel Păun, atrage atenția asupra creșterii semnificative a numărului de transporturi legale de lemn defrișat din ultimele două luni, explicând că acest număr reflectă creșterea transporturilor ilegale: „Mecanismul din spatele acestor transporturi ilegale este că, adesea, se folosește același set de acte tipărite și înregistrate în sistemul digitalizat și se fac mai multe transporturi”.
Reciclarea – o provocare continuă
De asemenea, printre problemele de mediu care nu s-au ameliorat odată cu încetarea activității umane, membrul Agent Green menționează și faptul că oamenii au fost, în continuare, consumatori de materiale precum hârtia, plasticul și lemnul, poate mai mult decât de obicei, deoarece nevoia de consum e în continuă creștere, iar industria oferă toate lucrurile pe care le vrea omul.
În condițiile actuale, se poate spune că există o categorie în plus de deșeuri – cea a produselor de protecție uzate –, a căror reciclare nu este recomandată, însă, este important să fie depozitate într-un spațiu adecvat, nu pe străzi, în natură sau în vasul de toaletă. Aceste deșeuri trebuie aruncate în containerele pentru deșeuri menajere, deoarece reciclarea lor prezintă un risc pentru sănătatea echipajelor de colectare și a persoanelor care lucrează în centrele de colectare și procesare.
Conform datelor oferite de Eurostat în 2016, România a progresat la capitolul „reciclare” în ultimii ani. În raportul Eurostat, România este plasată pe locul 11. În 2016, dintre cele 348.794 tone de deșeuri de plastic generate în total în România, au fost reciclate 167.351 de tone, adică aproximativ 45%.
Unul dintre orașele în care colectarea selectivă a devenit o regulă și, ulterior, chiar o obișnuință a cetățenilor este Cluj-Napoca. Aici, la punctele de colectare, se pot găsi containere separate pe culori, pentru fiecare categorie de deșeuri: galbene pentru plastic și metal, albastre pentru hârtie și carton, verzi pentru sticlă, iar cele negre sunt pentru materiale nereciclabile, adică pentru gunoiul menajer.
Acest model a fost adoptat și în alte orașe, însă doar folosirea unor containere colorate nu este de ajuns pentru a putea spune că, în România, se practică colectarea selectivă. Este o practică dificil de implementat, iar pentru a funcționa și pentru a da rezultate pozitive, reciclarea trebuie să devină un obicei al oamenilor, nu o obligație.
Bogdan locuiește în Piatra-Neamț și este unul dintre sutele de mii de persoane care observă lipsa unei obișnuințe în rândul cetățenilor, când vine vorba de colectarea selectivă: „La mine în cartier s-a optat pentru doar două compartimente destinate deșeurilor menajere și unul pentru hârtie, dar nu făceau față. Apoi a mai fost adus unul pentru hârtie și carton și unul pentru plastic și metal. Însă a trecut un an și încă văd multe gunoaie aruncate la nimereală. Poate nu se întâmplă întotdeauna, dar am observat cum se golesc tomberoane diferite în aceeași mașină de gunoi, ceea ce nu pare ideal.”
Cu toate că s-au observat câteva îmbunătățiri în mediul înconjurător, după ce planeta a respirat pentru puțin timp în lipsa activității umane, rămâne de văzut cum vor arăta aceste schimbări după ce viața revine la normalitate. Am observat că se pot face progrese în acest sens și, cu mici schimbări, natura ar putea avea mai mult timp de regenerare. Fiind o persoană care luptă pentru protecția naturii, Veronica Tulpan nu este optimistă în privința menținerii acestor îmbunătățiri după ieșirea din carantină: „Faptul că am fost obligați să stăm acasă a fost benefic pentru natură, într-adevăr, pentru că am observat cu toții că se poate să fie mai puține gunoaie și mai mult oxigen, dar nu înseamnă că oamenii au și înțeles ceva din perioada aceasta. Nu cred că vom consuma mai puțin sau vom fi mai protectori cu mediul înconjurător.”
Până la urmă, soluția la problemele cu care se confruntă mediul nu va fi lipsa activității oamenilor, ci contribuția lor pozitivă, iar protejarea naturii poate deveni o parte din activitatea noastră de zi cu zi, prin pași mici și ușor de realizat.
