Există familii în care practicarea magiei este des întâlnită, transmisă de la strămoși prin diferite mijloace. Un astfel de caz este și cel al familiei lui Beata. Aceștia sunt din Baia Sprie, Maramureș, un loc în care vrăjitoria era foarte populară înainte de Revoluție.
„Am învățat de la mama mea. Străbunica mamei mele era moașă în oraș și pe vremea ei, de obicei moașele se ocupau și de vrăjitorie. Între timp, cu mama mea, ne-am documentat împreună mai bine, ea avea 2 prietene care se ocupau cu asta.Ele au practicat și magia neagră, dar noi niciodată, pentru că este foarte periculoasă.”
„Îmi amintesc că eram mai mică și stăteam în grădină, iar când am intrat în casă am început să îi spun mamei ce a făcut străbunicul meu pe vremea războiului. S-a uitat la mine mirată și m-a întrebat de unde știu asta, că ea niciodată nu a vorbit cu mine despre el.I-am spus că de la el știam, străbunicul a vorbit cu mine.”
„De la acel incident, mi-a fost destul de clar că eu am puteri mai mari decât mine, ca să zic așa, și că văd unele lucruri pe care alții nu le văd. Eu am practicat vrăji doar cu mama, singură nu am încercat.”
„Familia noastră a avut un blestem pe ea și am folosit o vrajă de dezlegare cu lumânări, dar se tot stingeau.Tot pentru asta am făcut o brățară roșie, care s-a rupt ca prin minune când persoana care ne-a blestemat a murit. Asta ne-a ieșit și din cărți, prietena mamei mele știe să citească din cărți și de fiecare dată ne-a ieșit o femeie șatenă, văduvă, care ține rău pe noi, însă după ce a murit, cartea aceea nu a mai apărut niciodată.”
ISTORIA VRĂJITORIEI
Vrăjitoria s-a născut din teama omului cu privire la viitor și din neputința acestuia de a ajunge la un înțeles al lucrurilor lumești. Supranaturalul a ajuns, astfel, să le ofere oamenilor tocmai ceea ce le lipsea: speranță, siguranță și control asupra propriei vieți. Printre cele mai cunsocute practici magice, care există încă din Evul Mediu sunt decântecul (alungarea bolii), deochiul, ritualurile pentru atragerea iubirii sau cititul în palmă, în cărți sau în cafea.
Primele referințe despre vrăjitorie apar în Vechiul Testament, în Levitic 19 25-3: „Să nu ghiciți după vârcolaci, nici după nori.Să nu vă duceți la cei ce cheamă duhurile morților, nici la vrăjitori. Să nu-i întrebați, ca să nu vă spurcați cu ei. Eu sunt Domnul Dumnezeul Vostru.”
În anul 1463, apare o trimitere la „deochi”. Ochiul era privit ca principalul izvor al puterii magice și o cale de a intra în sufletul oamenilor. Imediat după primele practici, au apărut blamări din partea societății. Astfel, a luat naștere o vânătoare de vrăjitoare, în care cei care se credeau că practică vrăjitoria erau condamnați și pedepsiți prin arderea pe rug de către tribunale ale Inchiziției. Creștinii au criticat dintotdeauna aceste practici, deși erau mulți oameni care considerau puterile supranaturale un dar de la Divinitate. Ioana D’arc, eroina națională a Franței și un personaj controversat al Bisericii Catolice, a fost arsă pe rug după ce a susținut că sfinții i-au vorbit și au trimis-o la luptă alături de armata franceză în războiul contra Angliei.
Magia în raport cu Biserica
Magia și religia aveau și au elemente comune, iar în credința folclorică se consideră că vrăjitorii cereau și se ajutau de intervenția divină, a Maicii Domnului sau a Sfinților. Însă magia există dintotdeauna, iar multe surse istorice confirmă faptul că în toate religiile a existat un amestec de superstiție și credință în semne, care sunt începutul oricărei practici magice. Mulți dintre noi trecem strada pe cealaltă parte când vedem o pisică neagră, batem în lemn când ne ferim de ceva rău și credem cu tărie că dacă spargem o oglindă vom avea parte de șapte ani de ghinion. Toate acestea țin de o modalitate arhaică de a vedea lumea și de o forță necunoscută care ne generează, forță care încearcă sa fie înțeleasă sau modificată tocmai cu ajutorul practicilor oculte.
Biserică Ortodoxă Română consideră practicarea vrăjitoriei ca fiind păcat pentru că „oamenii, în loc să lase voia lucrurilor în mâna lui Dumnezeu, încearcă să schimbe anumite lucruri din viața lor, astfel se contrazice învățătura creștină care spune că Dumnezeu este răspunsul tuturor problemelor”, spune Marius Covalcic, preot la Parohia Sf. Ilie din Baia Mare.
Astfel sunt blamate de Biserică toate practicile vrăjitorești, de la ghicitul în palmă până la astrologie, încrederea în superstiții, semne sau medalioane protectoare.
Tipuri de magie și ritualuri
Practicarea vrăjitoriei diferă în funcție de scopul ritualului și elementele/obiectele folosite. Există mai multe tipuri de magie, iar dintre cele mai cunoscute și practicate fac parte magia neagră, magia albă, magia prin incensum, magia cu ierburi și cea adivinatorie (folosită în comunicarea cu „lumea de dincolo”).
Magia neagră are ca unic scop folosirea puterilor supranaturale pentru a face rău în mod deliberat cuiva, în scop personal. Magia neagră încalcă deci principiul de bază al practicilor, acela de a fi protector al comunității și lucrul în armonie cu forțele naturii.
Magia albă se folosește de credința și rațiunea umană pentru a face schimbări pozitive în lume și a îndeplini dorințe. Magia prin incensum este cea mai apropiată de realitatea noastră de zi cu zi și are ca scop folosirea esențelor și lumănărilor pentru o stare de bine, pozitivă. Magia cu ierburi este de asemenea cunoscută și are la bază plante, flori, sau ceaiuri care vindecă patologii sau ajută la relaxarea minții și a corpului. Magia adivinatorie se ocupă în special cu prezicerea viitorului prin cărți de tarot și cititul în palmă.
Doamna Tudorița are 62 de ani și nu se consideră a fi o practicantă a magiei, ba chiar dezaprobă acest termen și este o creștină foarte credincioasă. Aceasta se autodefinește ca „lucrătoare energetică”, folosind energii în stil reiki (energia luată din Univers) pentru a vindeca trupuri și suflete. Folosește și cristale ale căror proprietăți le cunoaște foarte bine: unele sunt pentru durere, altele pentru suferință spirituală sau pentru deblocarea chakrelor. Pentru a face să dispară energia negativă dintr-un loc sau dintr-o persoană, are nevoie de o sfoară și o foarfecă, astfel că în timp ce parcurge 100 de pași, taie sfoara în bucățele mici și le lasă pe jos. Spune că este o practică pe care o face atât de des, încât nu își mai amintește ultima oară în care a fost supărată, stresată sau a avut probleme de orice fel din cauza energiilor altor persoane.
Lucrul cu energiile se poate face față în față, dar și cu ajutorul fotografiilor. Doamna Tudorița spune că a avut mulți clienți care nu au fot prezenți fizic la ea în casă, dar a lucrat cu ei cu ajutorul pozelor trimise, alături de un obiect personal. Ține să menționeze că nu a încercat niciodată magia neagră sau orice alt tip de magie, ci doar energia proprie, energia persoanei în cauză și forța Universului, adică energia reiki.
Reiki este o tehnică de vindecare alternativă ce își are originea în Japonia secolului XIX și se axează pe energia transmisă cu ajutorul mâinilor pe diferitele zone afectate. „Rei” înseamnă Univers în limba japoneză, iar „Ki”, energie. Astfel, Reiki se referă la energia preluată din Univers. Reiki se bazează pe principiului căruia omul este ghidat în permanență de energia universală care controlează psihicul și fizicul, dar în momentul în care apar blocaje (traume, nesiguranțe, stres, insomnie), energia nu mai funcționează la capacitatea optimă. Oricine poate învăța tehnicile reiki, dar trebuie să existe o armonie între trup și minte și un nivel al conștiinței care nu se obține ușor.
Tipuri de magie și ritualuri
În ultimii ani, s-a întâlnit în mediul online o „glorificare” a practicilor de acest fel, uitând poate de caracteristicile străvechi ale acestora și punându-se accent mai mult pe lucruri superficiale, care par interesante pentru ochiul uman. Dar magia este mai ales un mod de a privi și a înțelege lumea, astfel că oricine poate ajunge să practice ritualuri în scop personal.
Andra T, o tânără de 23 de ani pasionată de magie albă și practici self-care cu ajutorul acesteia, spune că „un ritual este, de fapt, modul în care cunoștințele despre magie sunt transpuse în lumea fizică și sunt folosite pentru diferite scopuri. Eu tot ce știu am învățat singură, din pură pasiune și curiozitate. Am multe cărți despre vrăjitorie, mai ales în limba engleză, și am încercat de-a lungul timpului să pun în practică. Un ritual pe care îl fac des se numește Calling the four corners (n.r. Chemarea celor patru colțuri) și este despre purificarea spațiului cu ajutorul elementelor de apă, pământ, aer și foc. Am niște poezioare scurte despre fiecare element pe care le spun în cele 4 colțuri ale camerei. Nordul este pentru pământ, estul pentru aer, sudul pentru foc și vestul pentru apă. Se merge, de obicei, conform acelor de ceasornic, nu invers, dar fiecare tradiție e diferită, pentru că și vrăjitoria, cum e credința, are mai multe religii. Mai folosesc foarte des cristalele cu diferite proprietăți, le comand de pe site-uri de specialitate și vin cu instrucțiuni de folosire, de obicei.” Pentru Andra, magia este o practică de self-care, cum e meditația sau yoga pentru alții. O face doar în scop propriu, pentru că e pasionată și dorește să învețe tot ce se poate despre asta.
„Har” sau escrocherie?
Una dintre cele mai întâlnite prejudecăți despre cei care practică magia are legătură cu înșelăciunile și minciunile prin care oamenii sunt păcăliți de către așa-zișii vindecători sau vrăjitori. Aceștia profită de ignoranța, naivitatea și neștiința oamenilor, de obicei în mediul online, și cer sume enorme de bani pentru a le rezolva problemele.
Doamna Domnica, în vârstă de 71 de ani, a apelat la un vindecător cunoscut în mediul online pentru a dezlega un blestem care, crede ea, i-a luat mințile fiului ei. I s-a recomandat de către o prietenă un vindecător absolvent de Teologie, părintele Tudose. Ceea ce a impulsionat-o să apeleze au fost miile de comentarii pozitive lăsate pe pagina acestuia de către oameni care au beneficiat de serviciile lui. „Am comunicat pe Whatsapp cu dânsul, mi-a cerut o poză cu familia la început și să trimit verigheta fiului prin poștă. Apoi, mi-a cerut să pun bani în cont, nu am fost de acord, dar apoi mi-a zis că Dumnezeu ajută pe cel ce ajută la rândul lui. Am acceptat și, după ce am trimis banii, nu am mai dat de el. A fost o prostie din partea mea să cred în asemenea lucruri, mai ales doar pe internet. Omul se credea cu chemare divină, dar un singur Dumnezeu avem și doar la El trebuie să apelăm.”
Ce spun psihologii
Diana Dobra este psiholog clinician și e convinsă de faptul că nevoia de a apela la puteri supranaturale ține de un psihic dornic să dețină controlul absolut. „Oamenii nu suportă să trăiască în incertitudine, și dacă există cea mai mică șansă de a afla ceva despre viitorul lor sau o problemă care îi macină, o să profite de ea. Nu se mai gândesc în momentele acelea la riscuri, la legalitate sau alte probleme de genul. Și aici totodată e vorba de încredere, sau mai bine spus, de lipsa ei. O persoană care are încredere în sine nu ar simți nevoia să apeleze la astfel de practici, pentru că încrederea în sine denotă o încredere în capacitățile proprii și în luarea deciziilor de unul singur, fără o forță sau un ajutor superior. Bineînțeles, e vorba și de curiozitatea umană, care va considera interesant și demn de încercat tot ce e nou și tot ce se abate de la viața și rutina obișnuită. E vorba de o nevoie de control și de o frică de necunoscut permanentă, de un gol din viața noastră, care sperăm mereu că va fi umplut de cineva sau ceva din afară.”
Legalitatea practicii
În România, vrăjitoria nu este interzisă prin lege, dar în cazul în care o persoană depune plângere, atunci se va aplica articolul 244 din Codul Penal 2009 (Infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii – Înșelăciunea), susține avocatul Ionuț Ceaușescu.
De asemenea, în COR (Clasificarea ocupațiilor din România) apare categoria astrologi, prezicători și asimilați cu textul de referință „Astrologii, prezicătorii si asimilații acestora descriu (dezvăluie) trecutul și prezic evenimente viitoare din viața persoanelor prin practicarea astrologiei, pe baza unor caracteristici din palmele clienților, prin folosirea cărților de joc sau alte tehnici.” Vrăjitoria nu a fost inclusă aici ca meserie, însă toate practicile denumite mai sus fac parte din cercul și atribuțiilor unor vrăjitoare.În contextul actual, practicantele și-au mutat activitatea în mediul online. La o simplă căutare pe Google a termenilor vrăjitoare, dăm de sute de rezultate în care ni se prezintă oferte de ritualuri la webcam, promoții, chiar și „vrăjitoarea zilei”sau testimoniale de la clienți.
Oamenii aleg să apeleze la magie din diferite motive: un viitor incert, un prezent haotic sau nevoia de a-și înțelege trecutul. Unii fac asta din pură pasiune, pentru reconectarea cu un sine pierdut, pentru bani sau faimă. Oricum ar fi, magia face parte din viața noastră de zi cu zi, alături de prejudecățile și de părerile controversate din jurul ei.
