Conform Unicef, la începutul anului 2021, România se află pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naștere în rândul mamelor adolescente. În astfel de cazuri, sarcina poate avea numeroase consecințe sociale, economice și psihologice negative asupra viitoarelor mame. Fenomenul este ciclic, repetându-se în cadrul acelorași familii de la o generație la alta, împreună cu precaritatea economică, socială și de sănătate.
Fiecare părinte are propriul stil de educație, are propriile convingeri și valori, dar ce se întâmplă atunci când viitorul părinte nu a avut destul timp să le contureze? Să aduci pe lume un copil poate fi unul dintre cele mai frumoase sentimente, însă situația poate să difere de la mamă la mamă, mai ales când sarcina apare în timpul adolescenței.
Potrivit unui studiu, în anul 2017, în România, rata de mortalitate pentru nou-născuți era 8 la mie, cu 41.000 de femei care nu au recurs la vizite medicale; 18.500 erau adolescente.
Acest fenomen, uneori tratat drept unul tabu, a crescut alarmant în ultimele două decenii. Suntem tentați să credem că una dintre posibilile explicații poate fi tradiția întipărită în cultura persoanelor de etnie romă, căsătoria tinerilor, câteodată și la vârste și de 13-14 ani, rezultând în sarcini mult prea timpurii, dar lucrurile nu stau chiar așa. Bineînțeles, aceste întâmplări există, însă au devenit din ce în ce mai rare odată cu modernizarea înceată a țării.
Precaritatea economică
Cei de la Salvați Copiii au realizat un studiu în care relatau modul prin care sărăcia îi privează pe copii de oportunități educaționale, acces la servicii medicale, condiții de locuit adecvate, sprijin familial și protecție împotriva violenței.
În România, inegalitățile economice sunt din ce în ce mai evidente. Studiul „Inegalități sociale și sărăcie în România actuală” precizează faptul că „în ceea ce privește repartizarea teritorială a sărăciei, este suficient să vedem că, pe lista celor mai sărace 20 de regiuni din Europa, România se înscrie cu șase zone, ce acoperă aproape toată țara (exceptând Regiunea București-Ilfov)”. Din această cauză, unii copii ce provin deseori din mediul rural nu au acces la educație, iar de educație sexuală nici nu se pune problema. Astfel, se poate ajunge la sarcini nedorite în timpul adolescenței. Potrivit datelor Eurostat, în anul 2017, România avea un procentaj de 18.1% și se clasa pe pozția a treia în topul țărilor în care persoanele din categoria de vârstă 18-24 nu aveau educație secundară (gimnazială). La polul opus, țări precum Croația, Slovenia și Elveția nu depășeau 5%.
Lowest share of early school leavers in Croatia, highest in Malta and Spain https://t.co/VPGAmUbsvr pic.twitter.com/xWQzIKzm85
— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) April 26, 2017
Adriana are 28 de ani și locuiește în Spania. La vârsta de 15 ani, aceasta a rămas însărcinată. „La liceu nu mă duceam, tata îmi spunea să stau acasă și să o ajut pe mama la treabă, ca el să poată să meargă prin sat să lucreze. Eu eram prietenă bună cu un vecin, el avea o situație financiară mai bună decât noi și îmi spunea mereu că e îndrăgostit de mine și că, într-o zi, o să ne căsătorim. Părinții mă încurajau, îmi spuneau că e băiat din oameni buni.” Aceasta chiar spera că o să ducă o viață mai bună, cu mai puține lipsuri economice atât pentru ea, cât și pentru familia ei, dacă avea să pornească o gospodărie cu băiatul respectiv. După puțin timp, Adriana a rămas însărcinată. „Eu nici nu știam că sunt gravidă, mi-a atras atenția mama, care a rămas foarte supărată, însă tata s-a dus imediat să vorbească cu părinții lui.” Lucrurile nu au decurs conform așteptărilor Adrianei. Părinții băiatului au fost foarte revoltați, iar în timp, au decis să-și vândă casa și să se mute într-un sat alăturat. După ce a născut, Adriana și părinții ei au trecut printr-o perioadă foarte rea din punct de vedere financiar. „Mama mă ajuta cu fetița și nu mai reușea să se ocupe și de treburile din casă. Ea vindea lactate prin sat și câteodată și la oraș, iar tata nu prea a mai găsit de lucru.” După ce copilul a mai crescut puțin, Adriana s-a mutat la oraș și a locuit la o verișoară. „În timp ce fetița era la creșă, eu mă duceam la liceu, iar în final am reușit și să îl termin și am obșinut o calificare în domeniul frizeriei.” Odată cu terminarea studiilor, acesta s-a regăsit cu tatăl copilului. Și-au continuat viața împreună, iar când ea avea 23 de ani, s-au mutat în Spania, împreună cu fetița lor. „A fost greu, foarte greu, dar l-am iertat. Eram doi copii, nu știam ce facem, dar acum suntem mai fericiți ca niciodată.” Adriana declară că nu și-a dorit sarcina, însă acum nu își imaginează viața fără fetița ei.
Inocența vârstei
Multe din sarcinile din timpul adolescenței apar din cauza naivității specifice vârstei. Conform Romania-Insider, aproximativ 20% mamele minore locuiesc în casa partenerului, iar în cazul acestor sarcini, tatăl este cu aproximativ 5 ani mai mare (~20 de ani) decât mama adolescentă. Șansele ca tatăl să fie minor sunt de aproximativ 10%.
Într-o situație asemănătoare se regăsește și Lorena. Aceasta are 19 ani și este mamă a unei fetițe în vârstă de doi ani jumătate. Lorena este în clasa a douăsprezecea și se pregătește de bacalaureat. Ea a avut mereu acces la educație și provine dintr-o familie cu o situație financiară bună, însă o poveste de dragoste adolescentină între ea și tatăl copilului, cu 6 ani mai mare decât ea, a rezultat într-o sarcină. Lorena declară că atât ea, cât și prietenul ei, și-au dorit copilul. „Eu îmi doream un copil la o vârstă mai înaintată, când aș fi fost stabilă financiar, cu un loc de muncă și cu școala terminată, dar la momentul respectiv, am luat decizia de a avea un copil împreună. Aveam 16 ani, nu știam ce înseamnă cu adevărat să ai un copil”. Aceasta precizează că părinții, împreună cu sora sa mai mare, au fost un foarte mare ajutor și că nu crede că ar fi reușit fără ei. „Mama, tatăl și sora mea m-au ajutat enorm, mi-am continuat studiile, am reușit să învăț și să mă pregătesc pentru școală, iar acum urmează o nouă etapă din viața mea. Îmi doresc să aplic pentru Academia de Poliție. Poate că la început nu au reacționat atât de bine, însă acum îmi sunt oamenii de bază.” Lorena adaugă faptul că nu ar fi renunțat niciodată la fetița ei, indiferent de situație. „Cu siguranță am dus o viață mai grea odată cu sarcina, responsabilitățile mele crescând considerabil, însă știu că tot ce fac, fac pentru ea. Îmi iubesc fetița și nu regret nicio secundă decizia mea, chiar dacă am fost naivă.”
Educația sexuală
În ultimii ani, au existat numeroase discuții pe tema introducerii educației sexuale în școli, Biserica Ortodoxă Română categorizând-o drept un „atentat asupra inocenței copiilor”. Introducerea acesteia în programa educațională nu s-a întâmplat până acum, cu toate că există numeroase studii ce demonstrează că prezența educației sexuale nu schimbă numărul de adolescenți care întrețin relații sexuale. Conform unui studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății, 48% dintre băieții din România au prima experiență sexuală până la 15 ani. Având în vedere statisticile, nu este de mirare că apar sarcini în timpul adolescenței. Adolescenții trebuie să știe că există și opțiuni sigure, abstinența nefiind singura soluție. Lipsa educației sexuale din școli crește șansa ca adolescenții să întrețină relații sexuale neprotejate, ceea ce poate duce la apariția sarcinilor, precum și a bolilor cu transmitere sexuală, care pot fi transmise, la rândul lor, viitorului nou-născut. Este de precizat că implementarea educației sexuale în școli nu constă doar în relatarea modului în care se folosește protecția, ci este o modalitate prin care adolescenții pot învăța riscurile și beneficiile unui act sexual, dar și informații despre propriul lor corp. Studiul realizat de OMS arată faptul că adolescenții ce provin din familii stabile din punct de vedere financiar au o probabilitate mai mare de a folosi protecție în timpul actului sexual. Educația sexuală este extrem de benefică și de nelipsit din instituțiile de învățământ, în contextul societății moderne.
VICII, PRESIUNE ȘI ABUZ
Din păcate, atât consumul de alcool, cât și cel de droguri pot influența starea mentală a unei persoane, rezultând în creșterea actelor sexuale neprotejate la adolescenți. Presiunea sexuală, ce vine deseori însoțită de abuz, fie el psihic, fie fizic, este un alt factor ce are drept consecință apariția unor sarcini nedorite. Andreea Constandache, asistent social în cadrul Centrului de Primire în Regim de Urgență pentru Copii din Vaslui, povestește cu tristețe unele cazuri pe care le-a întâlnit de-a lungul anilor. „Cunosc foarte multe situații în care fete minore ce provin din familii cu antecedente violente și abuz de alcool, care din păcate își pierdeau inocența cu băieți mult mai mari decât ele, poate și pentru un pachet de țigări, rezultând, bineînțeles, în sarcini”, spune aceasta. Povestește că unele mame adolescente ajung să nu mai aibă sentimente față de propriii copii: „Acum câțiva ani, am avut un caz… O adolescentă în vârstă de 15 ani a fost adusă la noi la centru, împreună cu nou-născutul ei. Am fost nevoiți să plasăm copilul la un asistent maternal, iar fata nu a avut nicio reacție. După aproximativ un an, aceeași adolescentă, acum de 16 ani și câteva luni, se întoarce la noi la centru cu un alt copil, în același mod, fără remușcări. Șocul cel mai mare a fost atunci când această fată, acum de aproape 18 ani s-a întors pentru a treia oară pentru a-și da copilul spre adopție. Încă sunt în contact cu ea, dar la fel, nu are remușcări.”
Andreea Constandache povestește că, în mediul rural șansele ca o adolescentă să rămână însărcinată sunt foarte mari, iar presiunea și abuzul din partea partenerului urmăresc aceste fete peste tot. „S-a întâmplat de multe ori ca tatăl copiilor să vină aici, la centru, și să stârnească scandal, fetele găsind în acest loc un refugiu în care să scape de violență.” „Fetele vin aici să găsească refugiu împreună cu copilul, însă rar mai vor să plece. Noi încercăm să le ajutăm, să le facem viața puțin mai ușoară până își termină studiile sau până se pun pe picioare, dar, câteodată, prea mult ajutor strică. Trebuie să le împingem noi să își facă datoriile de mamă, precum schimbatul copilului sau chiar alăptatul”, spune ea. Aceasta precizează că este foarte trist cum mamele adolescente câteodată nu vor să își revină, fiind blocate într-un ciclu: ies din centru și se întorc cu un alt copil peste ceva timp.
„Liceul efectiv te schimbă”
Prima schimbare majoră din viața oricărui adolescent este trecerea la liceu. Acțiunile și deciziile luate în timpul acestuia nu sunt întotdeauna cele mai bune, însă ele îți pot dicta restul vieții. Viața de liceană a Nataliei a fost una normală. A avut o relație cu un băiat cu doi ani mai mic decât ea, timp de aproximativ un an. Aceasta a rămas însărcinată fix în luna în care aceștia s-au despărțit. „Nu eram sigură că sunt însărcinată, aveam dubii, îmi era frică să îmi recunosc mie acest lucru și de reacția părinților mei, însă, când mergeam pe luna a șasea, toți au aflat”, spune ea. Cu o seară înainte de bacalaureat, durerile acesteia au devenit insuportabile, însă aceasta nu a renunțat, iar a doua zi s-a prezentat la examen. „După ce am venit de la examen, am simțit că am febră mare și am fost nevoită să mă duc la urgențe. Am născut, am stat o zi în maternitate, iar miercuri dimineață m-a dus tatăl meu la a două probă a examenului de bacalaureat. Am sperat că am să reușesc și chiar așa a fost”. Pe Natalia, liceul a schimbat-o enorm, aceasta devenind mamă la 18 ani. „Odată ce au aflat părinții mei, mi s-a luat o piatră de pe inimă. Nu mă mai interesa dacă află sau nu lumea, eu știam ce am de făcut.” Aceasta și-a propus să intre la facultate și asta a și făcut. Și în cazul Nataliei, ajutorul familiei a contat enorm. „Chiar dacă aș putea să dau timpul înapoi, tot în aceași ordine aș lua lucrurile. Să îți vezi copilul zâmbind e ceva extraordinar”, spune ea.
Epilog
În România, șansele ca o adolescentă să rămână însărcinată sunt alarmant de mari. Psihologul Mihaela Sîrghi consideră că există mai mulți actori implicați în educația sexuală a unei persoane, iar „atunci când se constată o «problemă» (cum este cea a mamelor minore), este necesar să fie responsabilizați toți cei implicați pentru a se obține schimbarea. Simpla măsură de introducere a educației sexuale în școală nu face decât să mascheze o problemă socială în una a sistemului de învățământ și să nu fie rezolvată. Educația sexuală începe din familie, foarte devreme, din momentul în care copilul se identifică pe sine și învață să diferențieze persoanele după gen.” Suportul necondiționat al familiei este un lux pe care doar unele dintre mamele adolescente îl dețin, iar stresul fizic și psihic la care acestea sunt supuse poate dăuna grav organismului, care încă nu deține o maturitate funcțională optimă.
