Muma Pădurii – personaj fictiv, personaj mitic, vrăjitoare, Baba Iaga. Multe denumiri, aceeași esență. Dar cum ar fi dacă v-am spune că în România mai este încă o Mumă a Pădurii, ba chiar una care nu vrea să-ți facă rău, ci în calitate de mamă a tuturor copacilor și a pădurilor, tot ce își dorește este ca pădurile să rămână veșnic verzi și dese.
Muma Pădurii este un business social care are un scop măreț: să planteze un milion de puieți în România. Echipa își propune să facă acest lucru prin comercializarea unor brățări handmade, făcute de persoane cu posibilități reduse. Fiecare brățară cumpărată reprezintă un copac plantat.
Un Revelion atipic
Totul a pornit într-o seară de Revelion. Chiar dacă Robert și Filip, inițiatorii proiectului, nu s-ar fi gândit că noul an le va aduce schimbări atât de mari, alta a fost realitatea. În timp ce erau cu prietenii lor la o cabană din Săvârșin, județul Arad, au auzit zgomote puternice. Nu erau nici artificii, nici petarde, așa cum poate s-ar fi așteptat în seara de Revelion. Era zgomotul copacilor care se trânteau la pământ, în pădurea în care Filip a crescut.
Nu le-a venit să creadă, așa că, în următoarele zile, au fost la Ocolul Silvic să ceară explicații. Acolo au fost întâmpinați de un domn care nu avea în gând să poarte o discuție cu ei, așa că le-a trântit un simplu: „Nu vorbesc cu voi până nu citiți Codul Silvic”. Însă ei nu au făcut cale întoarsă către ieșire când au auzit de lectura obligatorie care le-a fost dată, ci s-au așezat la birou și au început să citească Codul Silvic. Nu era vorba doar de o problemă generală a României, despre care se aude mereu și despre care știm toți că e gravă, ci era vorba de pădurea în care Filip a crescut și s-a dezvoltat, locul în care el s-a conectat cu natura.
Toată peripeția dintre zilele care despărțeau anul 2019 de 2020 le-a dat curaj băieților să facă o schimbare. Au accesat fonduri de la Uniunea Europeană și au pus bazele proiectului Muma Pădurii. Au realizat încă din discuția cu domnul de la Ocolul Silvic cât de gravă este problema. Chiar dacă se mediatizează problema, din păcate, nu este rezolvată.
În general, Muma Pădurii, ca simbolistică, este folosită să-i sperie pe copii: „nu te duce în pădure, că te mănâncă Muma”. Dar personajul are o dualitate. Ca business, Muma Pădurii protejează pădurea și copacii.
Mădă Boțu, vocea Mumei, care lucrează de mai bine de jumătate de an în comunicare pentru business și face parte din echipa de co-fondatori, explică și mai bine de unde a pornit ideea acestei identități: „Muma ca personaj și-a păstrat esența personajului negativ, însă ea din vechime are și latura de mamă și suferă atunci când îi dispar copacii, când rămâne fără copiii ei. Așadar, personajul mitic s-a încadrat perfect”.
Ea a ajuns la Muma în noiembrie 2020. A rămas pentru că ea crede în responsabilitatea socială și în puterea fiecăruia.
„Îmi place schimbarea asta care vine de la oameni. Schimbarea nu e atât de grea, dacă stai să te gândești că om cu om fac schimbarea. Mic cu mic face mare, așa că schimbare mică cu schimbare mică face schimbare mare. Pentru mine, Muma Pădurii înseamnă un context în care poți să demonstrezi că ai capacitatea să schimbi ceva în jurul tău. Dacă fiecare și-ar găsi un lucru mic pentru care să lupte, am face schimbarea.”
Mădă Boțu
A devenit vocea Mumei de pe rețelele de socializare și a realizat că valorile ei și valorile businessului se aseamănă: grija față de natură, creativitatea, implicarea.
Proiectul funcționează după conceptul de antreprenoriat social: un business care există cu scopul de a îndeplini o nevoie socială.
Un bun exemplu în această direcție este 4ocean. Ei adună plasticul din oceane, fac brățări pe care le vând mai departe și pe baza banilor pe care îi strâng, curăță în continuare apele planetei.
Ca formă de funcționare există de mult timp acest tip de antreprenoriat și este răspândit în alte țări. Afacerile care au acest model funcționează la fel ca cele normale. Au angajați, plătesc salarii, plătesc taxe. Singura diferență o face faptul că profitul este luat și reinvestit în cauza susținută.
În cazul afacerii Muma Pădurii, profitul este folosit în beneficiul cauzei de a planta copaci, dar și în sprijinirea persoanelor care confecționează brățări. Aceste persoane nu sunt niște simpli angajați. Ei provin din medii vulnerabile și sunt în îngrijirea unor asociații din țară. Prin ONG-urile respective Muma a reușit să intre în contact cu ei și să le ofere un context în care să se implice. Cu timpul, au devenit oameni dragi ai echipei. Pe scurt, prieteni.
Eli este una dintre fetele care împletește brățări. Are 42 de ani, dintre care 25 au fost petrecuți în case de copii. Chiar dacă integrarea persoanelor care au fost instituționalizate în societate se face mai greu, de multe ori acești oameni fiind excluși, echipa le-a văzut potențialul și le-a oferit o oportunitate.
O parte din profit merge către ei. Îi susțin și îi ajută. Când se întâlnesc la Timișoara, acolo unde fetele împletesc brățările, e voie bună și multă relaxare. Pe viitor, după ce vor prinde mai mult avânt, plănuiesc să facă mai multe activități cu beneficiarii, chiar să-i ducă la programe de integrare.
Ori ești ONG și faci bine, ori ești business și faci bani
Totuși, în toată ideea afacerii este un lucru neînțeles de unii oameni: ești ONG sau business?
Mădă spune că de multe ori s-au confruntat cu problema aceasta: „Ori ești ONG și faci bine, ori ești companie și faci bani. Însă Muma Pădurii este o afacere socială. Ce înseamnă asta? Producem impact, dar și profit! Care este prioritatea – impactul sau profitul? Ambele! Fără una, cealaltă se dărâmă. De asta-i important să spunem din prima că exact ca orice afacere care există, avem nevoie de profit pentru a ne dezvolta și pentru a fi sustenabili. Urmărim să fim profitabili, însă diferența o face faptul că într-o afacere socială ca a noastră cea mai mare parte din profit este reinvestit în misiunea pe care ne-am asumat-o. Om cu om și pom cu pom, ajungem acolo!”
Așa a ajuns Muma Pădurii să fie ce știm noi astăzi: brățări împletite, ajutorarea persoanelor cu dizabilități, persoanelor care au crescut în case de copii, pentru fiecare brățară plantând un copăcel.
La nici un măcar un an de la înființarea proiectului, au venit și rezultatele: 1 hectar – 5000 de puieți în 7 luni de activitate.
Prima plantare, în martie 2021, a avut loc alături de Tășuleasa Social. Muma Pădurii a pornit spre Tăcșorul, în Bistrița-Năsăud, cu hârlețele și multă energie. Tășuleasa Social este o asociație care se ocupă de împădurirea României. Au o vechime de peste 10 ani, așa că și-au unit eforturile pentru a face o treabă bună. Plantările se fac întotdeauna alături de specialiști. Sprijinul silvicultorilor este vital. Pentru a planta cât mai corect și pentru a se asigura că munca lor nu este în zadar, Muma Pădurii a contactat silvicultori și pentru plantări ei fac o analiză de sol, îndrumându-i mai departe spre specia de copac ideală în acea zonă.
Au fost trei zile de plantare, în care s-au alăturat mulți voluntari. În prima au fost 100, a doua zi mai mulți, 150, iar în ultima zi s-au bucurat de un număr de mai mult de 200 de voluntari. Mădă vorbește cu drag despre această experiență, fiind prima plantare. Pentru toți oamenii care au fost implicați, a fost mai mult decât o plantare. A fost voluntariat în natură, socializare și lucrul care îl face cel mai frumos este faptul că vezi rezultatul imediat.
Silvicultorii au fost și ei prezenți la această acțiune de plantare. Toți cei de la Muma Pădurii sunt conștienți că efortul lor trebuie să se împletească cu efortul autorităților. Când s-au lovit de refuzuri în căutarea terenului pentru plantare, nu au luat „nu” ca pe nu, ci mai mult pe ca un „lasă că vedem noi”, și au continuat cu perseverență să-i facă pe oamenii de la primării și ocoalele silvice să înțeleagă că intențiile lor sunt bune. Au avut și succes, oamenii înțelegând și venindu-le în ajutor. Ei nu au fugit niciodată de autorități, ci din contră, își doresc să se apropie: „Pe viitor, dorim să ajungem să avem o relație mult mai apropiată cu instituțiile publice, Romsilva, primăriile. Să ne asigurăm că ducem lupta asta împreună. Putem să facem asta și separat, dar eforturile vor fi risipite. Dacă luptăm pentru același scop, cel mai bine ar fi să facem împreună”, spune Mădă.
Pe viitor, își doresc să facă mai multe campanii de conștientizare. Ei au înființat deja un ONG care se ocupă exclusiv cu latura de educare a oamenilor, un lucru foarte important pentru ei: „Toată partea de educație vine dintr-un principiu în care credem: pădurea, în viziunea oamenilor, și-a pierdut din valoare. Pădurea nu mai e pădure și ei nu înțeleg câte lucruri face pentru ei. Unii oameni nu înțeleg că dacă tai pădurea au loc alunecări de teren, calitatea aerului scade, animăluțele nu mai au unde să trăiască. Asta vrem să facem. Să creștem valoarea pădurii în ochii oamenilor. Omul distruge lucruri cărora nu le înțelege valoarea. Și asta e provocarea, să-i facem pe oameni să înțeleagă, din tot contentul și activitățile noastre, că pădurea are un rol esențial pentru noi.”
