Creatorii de conținut în mediul online, cunoscuți drept influenceri, sunt, în general, persoane obișnuite, care au reușit să câștige atenția unui public, prin postările lor pe diferite rețele de socializare. Astfel, și-au format o comunitate, numele lor devenind, în multe cazuri, propriul brand.
De cele mai multe ori, influencerii își câștigă venitul prin monetizarea conținutului postat pe diferite platforme sau prin colaborarea cu diferite branduri, ultima variantă incluzând promovarea unor produse sau servicii către publicul lor. Suma de bani pe care aceștia o iau, fie de la platforme, fie de la brand-uri, este în strânsă corelație cu popularitatea lor, mai precis cu numărul de urmăritori, cu interacțiunea pe care aceștia o au cu respectivul conținut, dar și cu frecvența postărilor.
De aici, în ultimii ani au început să apară probleme de etică și în domeniul de creare de conținut online, deoarece, în timp ce unii utilizau platforma cu scopul de a crea conținut de o calitate cât mai ridicată, alții o foloseau pentru a-și crește venitul, prin promovarea sau asocierea cu cât mai multe branduri, indiferent de calitatea produselor sau serviciilor recomandate. Din cauza abundenței conținutului publicitar, influencerii au început să fie criticați de urmăritori.
Unii creatori au realizat nevoia de conținut educativ, deoarece statul se ferește să introducă materii noi în școli, care să abordeze subiecte mai delicate. Astfel, unii influenceri aleg să își schimbe conținutul într-unul educativ.
Alegerea de a trece de la un conținut de entertainment la unul educativ a făcut-o și Anne-Marie Chelariu, tânără din Piatra Neamț, în vârstă de 32 de ani. S-a mutat în București, unde a absolvit Școala Națională de Studii Politice și Administrative – Comunicare și Relații Publice, cu dorința de a lucra în domeniul de relații publice, după care s-a mutat în Alba Iulia, unde locuiește și astăzi, împreună cu prietenul său.
Anne este activă pe mai multe platforme de social media, unde postează regulat conținut pentru comunitatea sa: „Cel mai mult stau pe Instagram. Acolo comunic cel mai mult cu comunitatea, acolo îmi spun viața. Sunt activă și pe profilul personal de Facebook, am renunțat la pagina de Facebook de mai mult de un an. Și pe YouTube, care a devenit un fel de second job, pentru că pe Instagram creez cel mai mult conținut. Lowkey vreau să intru și pe TikTok, dar e scary young și mi-e greuț să învăț o platformă nouă.” Primul clip postat pe Youtube a fost în anul 2011 și a fost filmat cu telefonul. Nouă ani mai târziu, proiectul intitulat Vlogul de Marți are peste 420 de mii de abonați și 479 de videoclipuri, cu un total de peste 44 de milioane de vizualizări. De asemenea, și pe Instagram a reușit să strângă aproape 90 de mii de urmăritori.
În cei nouă ani de activitate online, Anne-Marie a avut multe proiecte și colaborări cu diferite brand-uri, printre cele mai renumite fiind O facem pentru voi, o melodie lansată în anul 2015. Anne este cea care a propus acest proiect la Google România, fiind printre primele proiecte de acest gen din țară, devenind realitate cu sprijinul lui Marius Moga și al altor șase vloggeri cunoscuți, precum Bianca Adam, Tudi Popa sau Sector 7. Melodia a fost postată pe canalul celor de la Cat Music, având un total de peste 6 milioane de vizualizări.
O altă colaborare cunoscută în România este Next Big Vlogger, la care Anne-Marie a participat în ambele ediții ca mentor, campania fiind o competiție unde participanții sunt aleși de mentori, în funcție de un videoclip creat pe o tematică specifică. Aceștia intrau ulterior în competiție, pentru a câștiga premiul cel mare, care consta și în apariția câștigătorului pe dozele de suc ale companiei care a sponsorizat concursul.
Conținutul creat de Anne-Marie se baza, în mare parte, pe entertainment, având diferite serii, cum ar fi „Anne Mănâncă”, „Anne Gătește”, „Anne Recomandă”, sesiuni Q&A, colaborări cu alți vloggeri, scurte gameplay-uri, vloguri de călătorie și altele. Însă de câțiva ani s-a produs o schimbare în conținutul postat, acesta devenind mult mai educativ, abordând subiecte de care lumea se ferește în România, unele din ele fiind considerate chiar tabu. Printre acestea se numără educația sexuală, feminismul, hărțuirea, psihologia, comunitatea LGBTQ+, dezvoltarea personală și sănătate mentală.
În România, comunitatea LGBTQ+ este rar menționată de către creatorii de conținut, poate și de teama unor posibile reacții negative ale publicului, însă Anne-Marie continuă să facă videoclipuri dedicate lor: „Fac clipuri (și Stories) și cu comunitatea LGBTQ+ în gând, pentru că știu câtă nevoie de a fi văzuți au și cât de nereprezentați sunt membrii ei.”
Videoclipurile dedicate comunității LGBTQ+ i-au făcut pe membrii acesteia să se apropie de Anne: „Mă onorează că au încredere în mine și că mi se destăinuie în privat cu tot felul de matters of the heart, mă bucură că am reușit să le transmit că sunt aliatul lor.” Cât despre reacția persoanelor care sunt împotriva comunității: „Contrele mai vin din partea fanaticilor ortodocși și chiar a unor preoți sau seminariști, care îmi mai lasă comentarii, homofobi am avut mai mulți când audiența era mai mainstream, acum rareori primesc ceva mustrări când am mesaje pro LGBTQ+.”
Un alt subiect considerat „tabu” în România este educația sexuală. Conform unui studiu realizat de Planifică Neprevăzutul, 56% din 300 de persoane cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani, au spus că nu discută cu părinții despre acest subiect, iar 80% sunt de părere că educația sexuală ar trebui predată în școli. „Multe sunt considerate tabu în România, și iubirea de sine e considerată tabu, și sănătatea mintală. Iar cu sexul suntem pudici doar în public, pentru că așa ne învață religia practicată la noi în țară, că sexul e un păcat dacă nu e făcut în scopul de a procrea. Dar una zicem și alta gândim și simțim, iar eu nu tolerez bullshit din ăsta, așa că vorbesc. Vorbesc despre masturbare, sex, boli, erotism, sex oral, plăcere, consimțământ, atenție, protecție”, iar Anne-Marie concluzionează: „Nici zecii de ani de comunism nu au ajutat la deschiderea minții. Suntem o nație de chinuiți, mie așa mi se pare – o nație care a fost învățată să se nege, o nație care a trebuit să se ascundă și să afle pe ascuns adevăruri esențiale.”
Sănătatea mentală este un alt subiect pe care învățământul românesc nu pune aproape deloc accent, iar tinerii, în special, caută soluții pe internet. Anne-Marie spune că „e de așteptat, la halul în care arată sistemul de educație”, iar „internetul ajută foarte mult în dezvoltarea personală și suplinește ca resurse cu mult ceea ce e posibil în școala tradițională, însă cunoașterea limbii engleze mi se pare o condiție de bază. Să cunoști engleza înseamnă să poți accesa mii de resurse în plus față de ceea ce e disponibil pentru publicul vorbitor exclusiv de limbă română.”
Motivul pentru care a fost determinată să își schimbe conținutul dintr-unul bazat pe entertainment într-unul bazat pe educație pare relativ simplu: „A venit natural, o dată cu înaintarea mea în vârstă. Am trecut de la un adult tânăr (22-23) la un adult mai matur în fața camerei. Am simțit nevoia să vorbesc despre subiecte mai serioase, despre schimbările din viață, despre lucrurile pe care le facem, despre senzații și experiențe prin care trecem cu toții. Conținutul meu a fost ghidat de schimbările prin care am trecut de la an la an.”
„Anxietatea personală a fost cărbune pentru procesul creativ”
Fiecare subiect și-a găsit începutul într-un mod unic: „Seria despre sex a pornit de la un simplu clip despre menstruație. Clipurile despre sănătatea mentală au fost inspirate – și uneori și rezumatul – propriului burn-out și propriei depresii, anxietatea personală a fost cărbune pentru procesul creativ. Știam că trebuie să împărtășesc lucrurile astea grele, că sigur mai are cineva nevoie de asta. Clipurile cu teme feministe, clipurile despre femei și cum sunt văzute ele în societate vin din evoluția mea ca femeie și din momentele pe care le observ în jur, prin prisma acestor noi cunoștințe și cu lentilele dezvoltării mele personale.”
Cât despre inspirația legată de această schimbare de conținut, după cum a spus și ea, totul a venit natural, dar Anne și-a găsit curajul să abordeze tot mai multe subiecte, urmărind alți creatori de conținut: „După ce mi-am dat seama ce am creat am început să o urmăresc pe Laci Green, care mi-a dat curaj să abordez subiecte din ce în ce mai tabu la noi. Adică eu aveam curaj, eu vorbeam oricum despre ele, dar mi-a dat curaj să îmi asum criticile care urmau să vină și injuriile și atacurile la persoană.”
Oricât de admirabil este ca cineva să își schimbe conținutul dintr-unul ușor de vizualizat, pe placul brandurilor, dar și pe placul platformei, într-unul educațional, care să îi dea de gândit urmăritorului, pe diferite subiecte, unele mai delicate decât altele, în comentarii sunt deseori întâlnite persoane care adresează injurii și atacuri, din cauza subiectului abordat.
Fiecare schimbare vine cu diferite consecințe, fie că este vorba despre vorba despre pierderi financiare sau despre pierderea unei părți din publicul inițial. Este greu să îți obișnuiești publicul cu un nou tip de conținut, dar poate și mai greu este să mulțumești algoritmul de care platforma se folosește ca să promoveze conținutul creatorilor, fiecare tip de conținut fiind filtrat de acesta și promovat în funcție de subiect. Astfel, conținutul educativ nu numai că are un public mic, dar este și mai greu de găsit, lucru care automat duce la scăderea succesului, mai ales cel financiar. Toate acestea se adaugă faptului că platforma și sistemul de monetizare al acesteia tratează complet diferit creatorii de conținut din România față de cei din Statele Unite ale Americii, Canada și alte țări, unde creatorii sunt plătiți mult mai bine. În 2019, în România, media CPM-ului (Cost Per Mile, mai precis costul per 1.000 de vizualizări) este de $1.85, în timp ce în SUA este de $5.33, iar în Canada de $4.64.
În plus, sistemul de monetizare pare să ofere o vizibilitate mai mare celor care apelează la reclamele plătite pe YouTube, fapt ce conduce la demonetizarea conținutului educativ, care abordează așa numitele subiecte tabu.
Până și o parte din brand-uri se feresc, în multe cazuri, de influenceri care abordează aceste tipuri de subiecte. De aici pleacă și întrebările pentru Anne-Marie, legate despre cum i-a fost afectat succesul și venitul după schimbarea conținutului: „Mi-a afectat succesul financiar. Adică e mai căutat conținutul tip entertainment decât cel educativ, dar oricum nu aveam ce să fac. Nu mi-a mai venit să fac altceva. Nu mai aveam cum, așa dicta instinctul, nu voiam să mă forțez să fac lucruri în trend tocmai că ar fi fost o forțare pentru mine (și mai mult ca sigur și audiența ar fi simțit că mă forțez). Am pierdut o parte de public, am câștigat alta. Am pierdut campanii și pentru că și brandurile, multe dintre ele, caută să spună povești pozitive, colorate, împachetate. Iar eu mă despachetasem pe canalul meu de YouTube. Îmi spusesem durerile acolo. Apoi, sănătatea mea mentală, având nevoie de atâta atenție, nu am mai avut stamină să fiu activă pe Vlogul de Marți și asta a venit cu costuri financiare. Nu mai poți munci, nu mai primești bani. E ca oriunde.”
Publicul strâns de Anne-Marie în cei nouă ani de activitate online a devenit o comunitate, iar reacția acesteia la schimbarea de conținut de pe canal a fost una pozitivă: „Comunitatea deja existentă a îmbrățișat ideea de a trece la conținut educativ și de dezvoltare personală și mi se pare că suntem mai strânși, mai uniți de când cu momentele mele de vulnerabilitate pe internet.”
Povestea merge și mai departe
După mulți ani de activitate, Anne ajunge la o concluzie față de conținutul ei din trecut, dar și de proiectul său, Vlogul de Marți: „Mă simt foarte mândră de tot ce am creat și de tot procesul: de toți anii de plâns de confuzie, și din lipsă de perspectivă, apoi de anii de plâns din cauza stresului emoțional, apoi presiunea de a crea și de a fi constant, de faptul că am plecat din București când toată lumea se muta în București, ca să fie mai aproape de sursa de bani, de ideile pe care le-am avut și produsele video pe care le-am făcut. Vlogul de Marți este mai mult decât numele unui proiect. Vlogul de Marți este primul proiect de succes creat de mine cap-coadă, cu lacrimi, muncă și investiții. Și sunt foarte mândră de el!”
Iar când vine vorba despre conținutul său actual, spune: „Îmi plac toate clipurile mele, de fapt îmi place procesul, îmi place de mine, că am avut curaj, că pot să văd cum eram atunci, că pot să aud ce gândeam când eram mai tânără ca acum. E un privilegiu și un cadou.”
Când vine vorba de viitor, Anne spune că va merge „tot mai mult pe clipuri de educație sexuală și de educație emoțională și sănătate mentală”, iar pentru a-și ajuta și mai mult publicul, a luat o decizie: „Urmez un curs de formare de bază în psihoterapie integrativă și, cu timpul, voi lua calea lucrului cu oamenii, unu la unu, cu sesiuni exclusive și conținut personalizat pentru comunitatea de donatori de pe Patreon. Și cu un cont de Instagram întreținut, evident, pare că e o extensie digitală pentru mine. În afara momentelor în care simt că am nevoie de pauză de la social media cu totul.”
