Bucureștiul este văzut de către mulți tineri drept singura șansă de a reuși pe plan profesional. Mii de oameni se mută anual în capitala României, fără să fie informați despre cum arată în realitate orașul. Nu există un număr oficial de rezidenți ai celor 6 sectoare din București la momentul actual, cel mai recent recensământ fiind făcut în 2011.
Cartierul Aviației, parte din sectorul 1, este unul dintre cele mai căutate cartiere din zona de nord a capitalei. Există peste șase parcuri, de diferite dimensiuni; sunt noi, îngrijite și pline cu copiii și bunici sau părinți. De o săptămână, în părculețul de pe strada Căpâlna, nu se mai aude mingea de fotbal cum bate pe asfalt, nici nu mai vezi fetele pe role sau pe cei mici cum se ascund la v-ați ascunselea. Pentru că nu mai au voie să părăsească perimetrul parcului. În jur sunt blocuri și locuri de parcare, iar la două dintre colțurile parcului se află ghenele de gunoi.
Unde până de curând stăteau părinții pe băncuțe, într-un mare foișor, acum nu se poate sta de miros. În jur sunt munți de gunoaie, care stau de peste o săptămână neridicați de Romprest. Locatarii, poate din neștiință sau dezinteres, au lăsat și obiecte de mobilier lângă gunoaiele reciclabile sau cu produse perisabile. Mai mult, gunoiul perisabil a fost aruncat în aceeași pubelă cu cel de reciclat (sticlă, carton sau plastic) sau pe asfalt, unde au fost udate de ploaie și încălzite de soare.
Cert este că sectorul 1, cunoscut drept cel mai mare ca întindere, 67 km², cel mai bogat și cel mai prosper, are și cele mai mari probleme. Proasta gestionare a bugetului, administrația defectuoasă sau deciziile luate fără discuții deschise cu rezidenții sunt câteva dintre problemele care își arată efectul anul acesta. Cel mai nou scandal este legat de refuzul, în perioada 1-7 iunie 2021, al firmei Romprest de a ridica gunoiul stradal.
Ca să înțelegem și mai bine situația, trebuie să ne reamintim de unde a plecat totul:
- Anul este 2008, primarul Andrei Chiliman (2004-2015), de la PNL, semnează un contract pe 25 de ani cu firma de salubrizare Romprest, pentru toate serviciile necesare.
- În 2016 preia funcția Daniel Tudorache, PSD. Acesta dă în judecată, în 2017, firma Romprest, pentru anumite plăți de milioane de euro, greșite. Motivul a fost indexarea greșită a unor tarife. Pierde procesul, pe motiv că acesta a fost intentat de primar, nu de Consiliul Local.
- În 2020, Clotilde Armand, USR, preia conducerea primăriei. Găsește acolo mari probleme administrative, scandaluri și datorii de milioane de euro. Declară că există o „mafie a gunoaielor” și începe o luptă publică împotriva firmei de salubrizare. De ce o mafie? Pentru că sectorul 1 plătește și de 10 ori mai mult pentru aceleași servicii decât alte sectoare sau chiar orașe, precum Oradea, după cum a dat exemplu Clotilde Armand.
- În februarie 2021, Romprest trimite o notificare Consiliului Local al Sector 1, că nu va mai ridica gunoiul, dacă nu își va primi banii pentru serviciile prestate între lunile iulie-noiembrie 2020. Iar sumele datorate de primărie sunt de 101 milioane de euro. Aceasta refuză însă să plătească, iar gunoiul nu este ridicat pentru o scurtă perioadă de timp.
- În prezent, primăria a reușit să plătească doar 10% din datorii, după cum a declarat primarul. La două săptămâni de la începerea scandalului, Primăria și Consiliul Local găsesc o metodă prin care să fie ridicat gunoiul: plătesc direct sortatorii, mai înainte aceștia fiind plătiți prin firma Romprest, care acum refuză să presteze orice serviciu. Însă problema majoră rămâne: sumele de zeci de milioane de euro datorate.
Acest scandal este legat de tot gunoiul de pe lângă pubelele blocurilor, de lângă coșurile de gunoi stradale, din parcuri. De câțiva ani, de când au fost construite din ce în ce mai multe clădiri de birouri ale unor de firme mici și mijlocii în cartierele de locuit, gunoaiele locatarilor s-au adunat cu cele ale firmelor. Gunoiul din imaginea de mai sus se întinde pe 4 metri lungime, iar în pungile de gunoi nu se află doar obiecte destinate procesului de reciclare. O mare problemă a locatarilor au fost ploile anunțate încă de pe 1 iunie. Gunoaiele, stătute în ploaie și după la soare, devin focare de infecție pentru oameni și animale.
Pentru o imagine mai clară, trebuie menționat faptul că, din anii 2000 și până în prezent, primăria Sectorului 1 nu a mai semnat cu nicio altă firmă contracte de îngrijire, ridicare a gunoiului sau toaletare a străzilor.
Scandalul ridicării gunoiului din sectorul 1 a ajuns peste noapte eveniment național. S-au vehiculat diferite ipoteze pentru care s-a ajuns în acest punct, cum ar fi proasta gestionare a bugetului de către primarul în funcție al sectorului 1, Clotilde Armand, datoriile despre care nu a vorbit fostul primar, Daniel Tudorache sau chiar monopolul inexplicabil, de peste 13 de ani, al firmei de salubrizare, Romprest.
Potrivit site-ului foodwaste.ro, un cetățean face risipă de 353 grame de hrană zilnic. Înmulțind acest număr cu cei 238.217 de oameni care locuiesc oficial în sectorul 1 și cele 10.000 de firme fără contracte de ridicare a deșeurilor, vom înțelege gravitatea scandalului.
Nu este prima dată în anul 2021 când gunoiul nu este strâns zile la rând de către agentul de salubrizare. Aceasta face orice act de curățenie în sectorul 1: măturat, spălat, ridicat gunoaie, curățat rigole. Toate aceste servicii sunt făcute de o singură firmă. În medie, cum apare și în facturile de pe site-ul Romprest, colectarea pe sectorul 1 a deșeurilor în perioada 16.12-31.12. 2020, a fost de 976.171 de lei.
Lângă un parc de copiii se află zona de depozitare a gunoiului de la șase scări de bloc din jur. Până acum, nu au existat probleme cu mirosul, nici vara, când erau temperaturi de peste 30 de grade. Acum, acest loc este un focar de infecție. Deșeuri reutilizabile, deșeuri de mâncare, pungi și chiar un dulap au fost aruncate lângă zona de bănci a parcului.
Pentru firma Romprest, o tonă de gunoi aruncat la groapă costă 80 lei. Cum primăria de sector nu a mai plătit firma de colectare de deșeuri din luna noiembrie 2020, datoriile s-au strâns. Așadar, firma era obligată de către stat să plătească o taxă pentru aruncarea la groapă. În plus, conform OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, operatorul economic este obligat să plătească o taxă de 2% din vânzarea deșeurilor. Așadar, firma pierdea bani din toate părțile.
Viorica este o femeie în vârstă de 72 de ani. Locuiește lângă părculețul menționat anterior. I se pare o bătaie de joc ca lângă un parc pentru copiii de toate vârstele să existe un focar de infecție. Mulți dintre ei, mai mici, fug spre orice îi atrage, iar riscul de îmbolnăvire este ridicat. Mai mult, lângă mini groapa de gunoi este un teren marcat de tenis de picior, unde cei mici nu se pot juca. În cazul în care mingea ajunge printre gunoaie, nimeni nu va vrea să se ducă să o ia.
Pe 7 iunie, la o săptămână după refuzul public de a mai ridica gunoiul, Romprest a luat decizia de a deschide spațiile afiliate firmei, unde era sortat și păstrat gunoiul. Însă de plăți nu se știe clar dacă au fost făcute. Pe site-ul primăriei apar documentele cu plățile pentru lunile de întârziere, însă Romprest a anunțat plata a doar 10% din datorii. Cert este că, la presiunile Compartimentul Protecția Mediului din cadrul Poliției Locale, care a aplicat amenzi de 160 de mii de lei societății de salubrizare, un scandal mediatic și acuzele locuitorilor sectorului, gunoiul a dispărut în 24 de ore.
Legea 249/2015 spune că deșeurile de carton, hârtie, plastic, metal și sticlă se aruncă selectiv, în funcție de culoarea containerului. Însă în perioada 1-7 iunie 2021, oamenii nu au mai ținut cont de asta. În pubelele destinate produselor de reciclat au fost aruncate deșeuri menajere, fructe și legume.
România riscă amenzi de 1 mil. euro pe zi, date de Uniunea Europeană, deoarece până în anul 2020 nu a reușit să atingă pragul de 50% reciclarea deșeurilor.
Mihaela, o femeie de serviciu de la scara A a blocului unde locuiesc, și care se ocupă de ghenă, curăță de câteva ore pubelele abia golite. Președintele asociației de proprietari a primit un pont cum că Garda de Mediu verifică ghenele blocurilor, iar asociațiile de proprietari găsite cu nereguli riscă amenzi considerabile. Mihaela nu prea înțelege legătura dintre scandalul cu gunoiul și atribuțiile pentru care este ea plătită, însă s-a conformat.
Acest scandal nu a fost singular. În luna februarie 2021, Romprest a refuzat pentru prima dată să ridice gunoiul, din același motiv ca și acum. Lipsa de comunicare dintre primării și firme este prezentă în toate sectoarele, dar ceea ce face diferența este modul de plată al strângerii gunoiului. Restul primăriilor de sectoare setează, în acord cu firmele de ridicare a deșeurilor, un preț lunar pe care locatarii blocurilor și al caselor din jur îl virează.
Impactul acestei întâmplări în ceea ce privește mediul este semnificativă. Gunoaiele nestrânse de pe străzi, care stau în ploaie și în căldură devin adevărate focare de infecții și îngreunează circulația stradală. În plus, sunt inestetice și atrag cu ele șobolani, animale înfometate și gândaci, cei din urmă coborând în subsolurile blocurilor sau în casele oamenilor.
La două săptămâni, 16.06.2020, de la primul anunț că Romprest nu va mai ridica gunoiul, și după plata de către primăria Sectorului 1 a doar 10% din datorii, Clotilde Armand scria pe Facebook:
„Update la situația deșeurilor din Sectorul 1:
Am avut astăzi mai multe întâlniri la Prefectură cu sortatorii și dl. Prefect. Sortatorii au porțile închise pentru compania Romprest pentru că nu și-a plătit datoriile. Vineri și sâmbătă am lucrat împreună cu sortatorii să găsim soluția cea mai bună pentru ca Primăria Sectorului 1 să plătească datoriile Romprest direct spre aceștia.
Tot astăzi a avut loc o întâlnire la prefectură între reprezentanții primăriei, dl. Prefect și reprezentanții Romprest. Cei din urmă au refuzat varianta prin care Primăria Sectorului 1 să preia datoriile către sortatori și să plătească direct (vrem să plătim datoriile cuiva și respectivul nu este de acord). Alt șantaj, altă luptă. Birocratică și stufoasă.
Între timp, am găsit o altă variantă cu juriștii și sortatorii prin care putem prelua datoriile companiei de salubritate și să plătim direct către sortatori. Mâine dimineață sperăm să finalizăm contractul și deschidem porțile sortatorilor. După cum vedeți, compania de salubritate nu face nici cel mai mic efort spre rezolvarea situației. Și gunoiul este neridicat chiar dacă este plătit la zi! Dar nu e nimic.
PS: Avem confirmarea de la sortatori că Romprest a dus la sortare până acum gunoiul de la agenții economici (aceștia au contract separat cu operatorul de salubritate)! Nu de la populație. Pe banii plătiți de primărie. Această acțiune se numește deturnare de fonduri.”
Iar la două zile după postarea menționată, revine cu un anunț pentru cetățenii sectorului. Primăria a decis, în urma tuturor plângerilor și a schimbului de declarații cu executivul Romprest, să meargă direct la sortatori.
„Primăria Sectorului 1 a reușit să deschidă astăzi dimineață porțile sortatorilor și să-i plătească direct (în ciuda piedicilor puse de Romprest) iar gunoiul a început să fie ridicat. În doar 3 ore de la deschidere Romprest a depozitat peste 260 tone de gunoi.Tot astăzi, Primăria Sectorului 1 a notificat Compania Romprest Service S.A. să reia, în 24 de ore, prestarea serviciului public de salubrizare, în caz contrar, după expirarea termenului, contractul cu această societate va fi reziliat de drept.”
Așadar, o soluție a fost găsită. Firma Romprest riscă să nu mai ridice gunoiul pentru o perioadă de timp nedeterminată în sector, iar primăria va aduce mai multe firme și locuitorii vor scăpa doar de una dintre probleme.
Răspunsul din partea firmei Romprest a venit la scurt timp, aceștia urcând pe site la data de 16.06.2021 o declarație de presă în care explică situația, considerată reală de aceștia. Pe scurt, Romprest declară că primarul sectorului nu are niciun drept din punct de vedere juridic să rezilieze contractul, așa cum aceasta declară și că în continuare primăria este datoare firmei Romprest și celor trei sortatori, care nu pot executa fără sumele datorate obligațiile față de cetățeni, acelea de selectare individuală și depozitare a gunoiului.
Incertitudinea și reticența cetățenilor Sectorului 1 este însă determinată de declarațiile online ale celor două părți ale scandalului, care nu sunt și practicate. Plata la zi a datoriilor poate însemna un pas în plus pentru demararea procesului de reziliere imediată a contractului fraudulos. Însă nu știe nimeni clar dacă acest lucru este posibil.
Procesul este anevoios, deoarece Clotilde Armand are nevoie de susținerea Consiliului local, care va fi supus la vot, în cazul în care poate fi legală măsura de reziliere a contractului, iar mai apoi să liciteze și să aleagă noi firme de salubrizare. O altă soluție ar fi intentarea unui proces de către Consiliul local împotriva Romprest SA, care să dovedească legitimitatea rezilierii unui contract. În acest context, locatarii vor trebui să îndure multe alte scandaluri de acest tip. Mai mult, încrederea cetățenilor în modul în care Clotilde Armand reușește să gestioneze crizele administrative nu este prea mare.
