Cu o avere netă estimată la 198,5 miliarde de dolari, Bernard Arnault este cel mai bogat om al planetei, conform listei Real-time billionaires a publicației Forbes, din data de 17 iunie 2021. S-ar putea să ni se pară o sumă colosală, însă istoria ne relatează despre câteva figuri remarcabile ale secolelor trecute, care au acumulat de-a lungul vieții averi cu mult mai impresionante.

În cele ce urmează, vom trece în revistă 16 dintre miliardarii vremurilor apuse, cu estimări ale bogățiilor în dolari americani, ajustate la inflația actuală.

  • Alan Rufus, 1st Lord of Richmond – avere netă maximă estimată: $195 miliarde

Alan Rufus (c. 1040-1093), primul Lord de Richmond, cunoscut și ca Alanus Rufus (latină), Alain le Roux (franceză) sau Alan the Red, a fost un nobil breton și companion al ducelui William al II-lea al Normandiei – William Cuceritorul –, în timpul cuceririi normande a Angliei. De altfel, a participat alături de vărul său, William, în campania militară Harrying of the North, pe parcursul căreia a construit castelul Richmond. Datorită loialității și relației sale cu William, Rufus primește pământuri, devenind unul dintre cei mai mari deținători de terenuri din Anglia. De asemenea, Alan al Bretaniei intră în posesia unor conace care îi aparțineau, în trecut, contelui Edwin din Yorkshire. Potrivit istoricului William Rubenstein, averea lui Alan Rufus valora, la momentul morții, în 1093, 15.000 de dolari, în jur de 7% din PIB-ul Angliei în acea vreme. În 2016, suma agonisită de Alan echivala cu 195 de miliarde de dolari.

  • Henry Ford – avere netă maximă estimată: $200 miliarde

Henry Ford (1864-1947) a fost un ilustru industriaș american, fondatorul Ford Motor Company și sponsor în dezvoltarea tehnicii liniei de asamblare a producției în masă. Vizionarul profitabilei companii reușește să revoluționeze crearea de mașini, aducându-le la îndemâna publicului, fapt care reiese din vânzarea a peste un million de vehicule în 1920. Este asociat cu „fordismul”, care reprezintă producția în serie a unor bunuri ieftine, cuplată cu salarii mari pentru muncitori. Viziunea lui Ford punea în prim-plan consumerismul ca fiind cheia păcii. La moartea sa, în 1947, Henry Ford deținea o avere estimată la 200 de miliarde de dolari, în banii de astăzi. Lasă moștenire o parte din aceasta fundației sale – Ford Foundation –, însă o altă parte consistentă este asigurată familiei, pentru a controla firma după trecerea sa în neființă.

  • Muammar Gaddafi – avere netă maximă estimată: $212 miliarde

Muammar Gaddafi (1942-2011) a fost conducătorul autocrat al Libiei timp de patru decenii. Preia puterea în 1969, printr-o lovitură de stat militară și își găsește sfârșitul în octombrie 2011, la câteva săptămâni după ce o mișcare rebelă susținută de NATO răstoarnă guvernul. Cei 42 de ani la cârma statului îl recomandă pe Gaddafi ca fiind al patrulea cel mai longeviv conducător non-regal din 1900 încoace, dar și liderul arab cu cel mai îndelungat mandat. El s-a denumit în mai multe feluri: The Brother Leader, Guide of the Revolution și King of Kings. Oficialii libieni au estimat, în 2011, că Muammar Gaddafi ar fi deținut 200 de miliarde de dolari în câteva conturi bancare secrete, investiții obscure și afaceri imobiliare ciudate de-a lungul dictaturii sale, furate din veniturile masive obținute din petrol ale țării. Ajustate la inflație, cele 200 de miliarde de dolari ar fi valorat, în 2016, 212 miliarde.

  • Jakob Fugger – avere netă maximă estimată: $277 miliarde

Jakob Fugger (1459-1525) a fost un bancher german care a finanțat regi, exploratori, episcopi și papi, reușind să devină, pe timpul vieții, unul dintre cei mai bogați cetățeni ai epocii renascentiste în Europa. Influența sa în cercurile regale și-a pus amprenta asupra istoriei imperiului, continuând să aibă efect chiar și la distanță de câteva decenii după moartea sa. Deși nu este fondatorul dinastiei germane mercantile și bancare ce îi poartă numele, Jakob Fugger o îmbogățește exponențial prin intermediul contractelor financiare profitabile cu Sfântul Imperiu Roman, care îi concesionează active în zona minieră și comercială. De altfel, Imperiul îi conferă drepturi pentru deținerea unor pământuri. Printre altele, a fost omul care l-a stimulat pe Martin Luther să scrie cele 95 de teze și să pornească Reforma Protestantă. Unele surse mai generoase estimează averea bancherului la 400 de miliarde de dolari – 2% din PIB-ul Europei în 1525, la moartea sa – pe când altele o consideră la o valoare de 277 de miliarde de dolari.

  • Osman Ali Khan, Asaf Jah VII – avere netă maximă estimată: $230 miliarde

Osman Ali Khan (1886-1967) a fost ultimul Nizam (conducător) al statului princiar Hyderabad – cel mai întins stat din India britanică – între 1911 și 1948, până la alipirea cu țara. De asemenea, a condus India, ca președinte, până în anul 1956. Apare, în 1937, pe coperta celebrei reviste, The Time, etichetat ca al 5-lea cel mai înstărit om din istorie și cel mai bogat indian de până atunci. Este prezentat, în multe relatări, ca un conducător binevoitor și preocupat de educație, știință și dezvoltare. Ca urmare, pe parcursul celor 37 de ani de mandat, Osman Ali Khan introduce electricitatea și dezvoltă căile ferate, drumurile și rutele aeriene. Este cunoscut, în plus, pentru înființarea unor instituții publice din orașul Hyderabad, cum ar fi: Universitatea Osmania, Spitalul General Osmania, Banca de Stat din Hyderabad, Aeroportul Begumpet și Curtea Supremă de Justiție Hyderabad. Nu în ultimul rând, a fost un filantrop care a donat milioane de rupii spre diferite instituții educaționale și religioase din întreaga Indie. Averea sa, de 2 miliarde de dolari, până la începutul anilor 1940, s-ar traduce astăzi în 230 de miliarde de dolari, echivalentul a 2% din economia Statelor Unite.

  • Țarul Nicolae al II-lea – avere netă maximă estimată: $300 miliarde

Țarul Nicolae al II-lea (1868-1918) a fost ultimul împărat rus (1894 – 1917) care, împreună cu soția sa, Alexandra, și cu copiii, a fost omorât la Revoluția Bolșevică. S-a născut lângă Sankt Petersburg, pe 18 mai 1868, fiind fiul moștenitor al Țarului Alexandru al III-lea. Nu avea educația necesară și nici temperamentul potrivit pentru a conduce un vast imperiu, însă era atras de exercițiile fizice și viața de armată. Cu toate acestea, la evenimentele oficiale se simțea stânjenit. Deși avea un farmec personal atipic, a fost o persoană timidă, care evita contactul cu supușii, preferând cercul restrâns al familiei. Țarul are mai multe initiative militare, dar niciuna nu capătă un final îmbucurător. În acest sens, reamintim tentativa de expansiune teritorială din Manciuria, soldată cu un război între Rusia și Japonia, în 1904, sau decizia dezastruoasă de a conduce direct trupele rusești în Primul Război Mondial – de atunci, orice eșec militar este asociat cu el. Nefericitul Nicolae avea, totuși, acces la „cuferele” națiunii, averea sa fiind estimată, în 1916, la 300 de miliarde de dolari în banii zilelor noastre.

  • Andrew Carnegie – avere netă maximă estimată: $337 miliarde

Andrew Carnegie (1835-1919) a fost un prosper industriaș american, care a acumulat averi prin implicarea în industria siderurgică, devenind, mai apoi, un filantrop cu contribuții importante. Înainte de a începe să facă primele investiții în companii de petrol și fier, printre altele – pe când muncea ca supervizor la Căile Ferate Pennsylvania, în 1859 – Carnegie lucrează într-o fabrică de bumbac din Pittsburgh. Acesta se bucură de roadele investițiilor sale înainte de a împlini 30 de ani. Intră în industria oțelului la începutul anilor 1870, iar două decenii mai târziu, devine una dintre forțele majore ale domeniului. În 1901 își vinde compania, Carnegie Steel Company, bancherului John Pierpont Morgan, pentru 480 de milioane de dolari, iar în cele din urmă donează 350 de milioane de dolari în scopuri filantropice. Ultimii ani de viață au însemnat pentru Andrew Carnegie oferirea a 90% din averea sa – 337 de miliarde de dolari, în banii actuali – către instituții de caritate și învățământ.

  • John D. Rockefeller – avere netă maximă estimată: $367 miliarde

John D. Rockefeller (1839-1937) a fost fondatorul companiei Standard Oil, unul dintre cei mai bogați oameni ai lumii și un filantrop la fel de important. Se naște în nordul statului New York, în condiții modeste. Câștigă primii bani din creșterea de curcani, vânzarea de bomboane și prestarea de servicii pentru vecini, urmând calea afacerilor cu petrol printr-o investiție într-o rafinărie din Cleveland, Ohio, în 1863. Înființează, în 1870, Standard Oil Company, care controlează deja, la începutul anilor 1880, 90% din rafinăriile și conductele de petrol din Statele Unite. Există voci care îl critică pe Rockefeller pentru angajarea în tactici imorale de suprimare a competiției și câștig neortodox de monopol în industrie. Ca urmare, Curtea Supremă a Statelor Unite găsește compania vinovată și îi cere dizolvarea. Pe parcursul vieții, John. D. Rockefeller donează peste 500 de milioane de dolari spre diferite cauze filantropice. Economistul Peter Bernstein estimează că acesta ar fi strâns o avere personală de 367 de miliarde de dolari, în banii zilelor de astăzi.

  • Mansa Musa I of Mali – avere netă maximă estimată: $415 miliarde

Mansa Musa I (decedat la 1332/37?) a fost conducătorul Imperiului Mali din vestul Africii, între 1312 și 1337. Sub conducerea sa, Mali devine o zonă extrem de îmbelșugată, iar Musa, spune Rudolph Ware, profesor în cadrul Universității Michigan, era „…the richest guy anyone has ever seen”. Imensitatea proprietăților funciare și materiale ale împăratului depășeau cu mult imaginația umană:. „Imagine as much gold as you think a human being could possess and double it, that’s what all the accounts are trying to communicate”. Vechiul imperiu se răspândea în părți ale Maliuliu modern, Senegal, Gambia, Guinea, Niger, Nigeria, Chad, Mauritania și Burkina Faso. Musa transformă orașele Timbuktu și Gao în centre culturale principale, dovadă a preocupării față de educație. Mai mult, angajează arhitecți din Orientul Mijlociu și din Africa pentru a construi noi clădiri în aceste puncte de interes. Conducătorul moștenește, de la Abu Bakr II, un regat deja valoros, însă munca pe care o depune în extinderea comerțului face din Mali cel mai bogat imperiu din Africa. Obține bogățiile, în mare măsură, în urma mineritului de aur și sare, iar elefanții reprezentau o altă sursă de a le obține, datorită fildeșilor. Deoarece era un musulman devotat, Mansa Musa organizează, în 1324, un pelerinaj la Mecca. Scriitorii arabi ai vremii relatează că acesta ar fi călătorit de-a lungul deșertului alături de câteva zeci de mii de oameni și câteva zeci de cămile, ducând fiecare în spate câte 136 de kilograme de aur. În popasul său la Cairo, Musa cheltuie atât de mult aur, încât reușește să provoace inflație în Egipt pentru următorii 12 ani. Se presupune că Mansa Musa I ar fi deținut jumătate din cantitatea de aur a lumii și o avere, în banii actuali, de 415 miliarde de dolari.

  • King Solomon of Israel – avere netă maximă estimată: $2.2 trilioane

Regele Solomon al Israelului (1011/1005? î.Hr.-931? î.Hr.) a fost, potrivit tradiției biblice, al treilea și ultimul rege din vechiul Regat Unit Israelian (970 î.Hr.-931 î.Hr.). Este recunoscut în rândul creștinilor și iudeilor pentru înțelepciunea, scrierile și realizările sale arhitecturale, iar în Islam ca un profet puternic, perspicace. Asemenea regilor Saul și David, Solomon domnește timp de 40 de ani, într-una dintre cele mai prospere perioade din istoria Israelului, denumită de unii Epoca de Aur a Israelului. În timpul domniei sale, acesta are control asupra rutelor comerciale care ies din Edom, Arabia, India, Africa și Iudeea, creează alianțe internaționale cu națiuni puternice din împrejurimi (Egipt, Moab, Tir, Arabia etc) și se presupune că ridică primul Templu al lui Dumnezeu în Ierusalim, distrus în 586 î.Hr. de babilonieni. Ținând cont de toate bogățiile strânse din aur, impozite, taxe și comerț, averea stăpânului biblic ar fi trecut astăzi de 2 trilioane de dolari.

  • Augustus Caesar – avere netă maximă estimată: $4.63 trilioane

Augustus Caesar (63 î.Hr.-14 d.Hr.) a fost primul împărat al Romei, cel care a transformat Republica Romană în imperiu în anii zbuciumați ce au urmat asasinării tatălui său adoptiv, Julius Caesar (100? î.Hr.-44 î.Hr.). Împletește cu înțelepciune puterea militară, construcția de instituții și legiferarea pentru a deveni unicul conducător al Romei, punând bazele păcii de 200 de ani, Pax Romana, și ale unui imperiu care, într-o formă sau alta, rezistă aproape 1500 de ani. Îmbracă, la 16 ani, toga, semnul roman al bărbăției, și începe să își asume diverse responsabilități, apoi pleacă, în 47 î.Hr., în Hispania (Spania de astăzi), să lupte împreună cu Caesar. Naufragiază pe drum și este nevoit să traverseze teritoriul inamic pentru a-și întâlni tatăl adoptiv – un act care îl impresionează pe Caesar destul încât să îi asigure lui Augustus succesiunea la tron. Printre altele, stabilește, împreună cu Marcus Antonius și Marcus Aemilus Lepidus, în 43 î.Hr., Al Doilea Triumvirat, un acord de putere care împarte teritoriile Romei între aceștia, cu Antonius la Est, Lepidus în Africa și Augustus în Vest. Monarhul Augustus Caesar adună o avere personală egală cu 20% din economia întregului imperiu care, la momentul actual, ar valora 4.63 de trilioane de dolari.

  • Akbar I – avere netă maximă estimată: $21 trilioane

Jalal-ud-din Muhammad Akbar (1542-1605) a fost cel mai mare dintre împărații mongoli ai Indiei. Domnește între 1556 și 1604, timp în care extinde puterea mongolă asupra marii părți a subcontinentului indian. Deoarece își dorește să păstreze unitatea imperiului, Akbar adoptă câteva programe, prin care câștigă loialitatea populațiilor non-musulmane din ținutul său. În procesul de consolidare a sistemului, acesta reformează și întărește administrația centrală, centralizează sistemul economic și reorganizează colectarea taxelor. Este interesat în mod activ și de alte religii, pe lângă Islam, încercând să îi impulsioneze pe hinduși, perși, creștini, dar și pe musulmani, să înceapă discuții pe teme religioase în fața sa. Cu toate că era analfabet, încuraja oamenii de cultură, precum cărturarii, poeții, pictorii și muzicienii, transformându-și curtea într-un festin al culturii. Averea sa provine din cucerirea a sute de mii de kilometri pătrați de teritoriu și a stăpânirii unei bune părți a subcontinentului indian, supranumit Imperiul Mughal. Controlează la acea vreme aproximativ 25% din PIB-ul lumii, lucru ce ar echivala cu o sumă uimitoare de 21 de trilioane de dolari.

  • Împăratul Zhezong al Songului – avere netă maximă estimată: $30+ trilioane

Împăratul Zhezong (1048-1085), pe numele său adevărat, Zhao Xu, a fost al 6-lea conducător al dinastiei chineze Song. În decursul stăpânirii sale, răsar unele dintre cele mai marcante figuri culturale ale epocii, printre care Ouyang Xiu și Su Dongpo. Reformatorul radical Wang Anshi își desfășoară, sub Zhezong, programul social și economic. Instituie împrumuturile guvernamentale cu dobândă redusă pentru țărani, face câteva noi cercetări funciare pentru a corecta inechitățile fiscale și majorează veniturile statului printr-un program de cumpărare a unor specialități fabricate într-o regiune și vânzare într-o alta. Pe de altă parte, guvernul procură și repartizează cai familiilor de țărani din nordul Chinei. Securitatea este sporită la ordinul lui Zhezong și Wang ca grupurile locale de miliție să fie instruite în toate satele. Împăratul controla, în acel moment, în jur de 30% din PIB-ul global, respectiv peste 30 de trilioane de dolari.

  • Ginghis Han – avere netă maximă estimată: $100+ trilioane

Ginghis Han (1162-1227) a fost un conducător mongol, unul dintre cei mai faimoși cuceritori din istorie, întemeietorul celui mai vast imperiu existent. Unește triburile nomade ale platoului mongol, apoi ocupă bucăți uriașe din Asia Centrală și China. Urmașii săi continuă să extindă imperiul, cu incursiuni în locuri îndepărtate, precum Polonia, Vietnam, Siria și Coreea. Mongolii controlează, la apogeul lor, o suprafață de pământ cuprinsă între 11 și 12 milioane de metri pătrați, un teren cu puțin mai mic decât Africa. Ginghis Han sacrifică multe persoane pe parcursul invaziilor sale, dar, în aceeași măsură, conferă libertate religioasă supușilor săi, abolește tortura, încurajează comerțul și creează primul sistem poștal internațional. Moare în 1227, într-o campanie militară împotriva regelui chinez Xi Xia. Toate cuceririle sale ar valora astăzi peste 100 de trilioane de dolari.

Leave A Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.