Azi plouă, mâine la plajă. Frig, 35 de grade, grindină. Azi apă, mâine plastic. Acum e bine, e frumos, suntem fericiți. Cât mai durează? Trăim împreună, dar acționăm independent. Protejând mediul, ne protejăm pe noi.

5 grame. 5 grame e masa unui card de credit. 5 grame e cantitatea de microplastic pe care o ingerează fiecare dintre noi pe săptămână. E peste tot, în apa pe care o bem, în sare, în bere, până și în aerul pe care îl respirăm, conform unui studiu realizat de World Wide Fund. Atât de gravă e poluarea cu plastic – ne afectează pe toți, fără excepție.

În 2015, Christine Figgener a înregistrat un videoclip cu colegii săi care îndepărtau un pai depus în nara unei broaște țestoase. Videoclipul a devenit viral, inspirând oamenii să ia măsuri. De atunci, „skip the straw, save a turtle” (evită paiul, salvează o țestoasă) a devenit un slogan pentru persoanele hotărâte să-și reducă consumul de materiale plastice.

Criticii afirmă însă că impactul plasticului asupra mării este doar o parte a problemei. „Poluarea cu plastic nu este doar o problemă a oceanelor. Este o problemă climatică și este o problemă pentru sănătatea umană “, a declarat Claire Arkin, coordonatoare de comunicații pentru Alianța Globală pentru Alternative pentru Incineratoare, o rețea globală care vizează reducerea poluării și eliminarea incinerării deșeurilor.

„O schimbare de mentalitate nu se produce peste noapte. Nu ne vom trezi brusc, într-o dimineaţă, într-un mediu înconjurător mai puţin poluat. Dar suntem convinşi că o soluţie accesibilă la o problemă concretă poate să aibă impact”, spune hotărâtă Andra Cloștorfeanu, fondator și manager al proiectului Deplastificat.

Deplastificat

Fondat în Oradea, proiectul Deplastificat vine cu o inovație în ceea ce privește soluțiile. Motivația pornește de la două tinere eleve și o studentă: Delia Tripa, Renata Kovacs și Andra Cloștorfeanu. Conștientizând un obicei problematic, într-o zi ca oricare alta, Andra e acum determinată să schimbe lumea: „dacă tu ca elev, în fiecare zi mergi la școală cu o pungă de plastic în care-ți pui sandvișul și după o arunci, tot tu, în ani de zile, cât mergi la școală, ajungi să poluezi foarte mult printr-un act atât de micuț.” Deplastificat a luat naștere sub tutela Fundaţiei Comunitare Oradea și e finanțat prin Bursa Talentelor. Problemele, din păcate, egalează ignoranța. Soluțiile se construiesc timid. Printre treasure hunts, ateliere educative și proiecții de film, ultimul proiect atinge apogeul.

Harta Deplastificat – reconfigurare traseu

Statisticile ne sperie. În fiecare lună, orădenii aruncă o cantitate de PET-uri echivalentă cu dimensiunea Palatului Vulturul Negru (3240 m3). Soluția pe care o propune Deplastificat e o hartă cu toate locurile din oraș unde poți avea acces gratuit la apă potabilă. Astfel, se evită cumpărarea unei sticle din plastic care poluează. Tot ce trebuie să faci es să ai un recipient de apă reutilizabil (thermos, sticlă din inox, orice recipient care nu este de unică folosință) și să te îndrepți către locația respectivă, unde vei putea să îți reumpli recipientul.

Misiunii Deplastificat i s-au alăturat 17 localuri (restaurante și cafenele) care au fost de acord să ofere apă atât clienților, cât și non-clienților.

Afiș campanie Harta Deplastificat

Cum începem să salvăm lumea?

Împreună cu Andra, am întocmit o rețetă pentru cei ce vor să fie mai buni, mai grijulii și resposabili. Cu pași simpli, constanți și bine informați, salvăm câte un suflet, o zi, timp. Ne salvăm.

  1. Oriunde mergem, să avem mereu o sticlă reutilizabilă la noi, ca să nu fim nevoiți să cumpărăm apă la PET – De cele mai multe ori, purtăm cu noi genți sau ghiozdane. Efortul minim constă în a ne aminti să o luăm cu noi.
  2. Investește într-un termos sau o cană de cafea – dacă ești consumator de cafea to go, rutina ta zilincă poate fi extrem de dăunătoare. Ceștile de cafea to go, care în aparență sunt din carton, au un strat de hârtie și unul de plastic in interior. cele două straturi nu pot fi separate în procesul de reciclare, deci vor rămâne pentru totdeuna la groapa de gunoi.
  3. Sacoșa de cumpărături – la cumpărături, pungile „compostabile” de bioplasic care ni se oferă în supermarketuri se comportă  în mediu la fel ca pungile normale de plastic. Sunt tot pungi de plastic, chiar dacă sunt promovate ca ceva eco-friendly. De ce? Ele sunt compostabile doar în centre de compostare, având nevoie de un anumit grad de umiditate și de temperatură ca să se descompună, iar aceste condiții nu sunt întâlnite în natură. Drept urmare, o pungă de acest gen ajunsă în pământ, va rămâne și peste un an acolo. Global Citizen afirmă că media de timp în care o astfel de pungă e folosită e de 12 minute. Ce putem face pentru a evita bioplasticul? Ne aducem de acasă o sacoșă de cumpărături.

Obiceiurile ne definesc. În discursul său de la TED, „Forget big change, start with a tiny habit ”, BJ Fogg ne demonstrează cum o flotare azi, două mâine, se transformă treptat în rutină. Dacă crezi că e prea târziu, nu e. Jumătate din plasticul produs vreodată s-a generat în ultimii 15 ani, conform National Geographic. Cu acțiunile pe care le începem azi, avem șanse să ne întoarcem în timp.

Leave A Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.