„Mi-am luat o provocare pe viață. M-am aruncat în neant și am avut încredere în faptul că vreau să muncesc.”, spune Alexandru Cucu. Pasionat de științele exacte și de tehnologie, Alex a avut un singur lucru în vizor – acela de a deveni programator. A absolvit Facultatea de Matematică-Informatică din cadrul Universității București, iar acum este unul dintre cei șapte programatori nevăzători din România.
Alex își aduce aminte de primul său contact cu programarea, atunci când și-a creat propria pagină web: „Primul contact cu programarea a venit cam pe la sfârșitul clasei a 8-a, când în laptopul fratelui meu, am dat din întâmplare peste un curs de HTML. În câteva zile, am devorat cursul ăla.”
Să începi cu începutul
Parcursul lui de a deveni programator a început treptat și s-a concretizat în timpul liceului, când și-a dat seama că poate să facă programare, că îl pasionează suficient de mult și că este un domeniu în care se regăsește. „Eu am terminat un profil real, asta m-a ajutat să rămân în contact cu tehnologia. Am avut inclusiv ore de informatică la liceu și asta m-a ajutat după aceea în procesul meu de a merge către facultate.”
Alex a crezut în el și în visul lui. A fost dispus să muncească, iar asta l-a ajutat să-și folosească potențialul la maxim. A obținut locul 3 la faza națională a Olimpiadei de Informatică și a fost admis la facultate ca olimpic.
A mai primit suport din diverse părți, dar mărturisește că a fost autodidact în cea mai mare parte. „Nu ajunsesem în niciun fel să am contact cu modul în care persoanele nevăzătoare ar putea să facă programare, decât la un nivel micuț. Mai aveam câteva discuții cu alte persoane entuziaste, dar nu neapărat cu cineva care activa profesional în domeniul ăsta.”
Cele mai cunoscute meserii practicate de un nevăzător sunt cele de asistent medical, profesor sau maseur, iar domeniul IT este puțin practicat de nevăzători. De aceea, șansele să te lovești un val de refuzuri sunt mari. Alex s-a întâlnit cu o situație de acest fel, atunci când a fost la niște interviuri, iar acolo a observat că angajatorii aveau tendința fie de a-l respinge, fie de a-l aborda diferit față de restul candidaților. „Eram un candidat diferit.”, mărturisește Alex.
Cu toate acestea, el a fost conștient că vor fi anumite provocări ce trebuie înfruntate: „Mi-am luat o provocare pe viață. M-am aruncat în neant și am avut încredere în faptul că vreau să muncesc. Știam că vin cu dorința de a învăța și la mine asta a fost direcția.”
(Diz)abilitate
Adesea, nevăzătorii întâmpină greutăți în a-și găsi un loc de muncă, iar domeniul IT, printre altele, poate fi considerat atipic persoanelor nevăzătoare. Cu toate acestea, nevăzătorii pot să lucreze ca programatori și chiar pot să devină profesioniști.
În perioada de căutare a unui loc de muncă, Alex a întâmpinat unele dificultăți, însă acestea nu au fost extrem de mari. Suficient de asumat și cu o recomandare în mână, Alex a reușit să îți găsească un job. El a mai schimbat câteva joburi între timp, iar contextul pandemic se pare că i-au adus unele avantaje. „Pot să spun că pandemia pe mine m-a avantajat în schimbările mele la job. Am putut să dau interviurile online și angajatorii puteau să vadă întâi specialistul, și apoi persoana cu dizabilități.”
El consideră că domeniul IT este unul ofertant pentru nevăzători, iar singura limitare a acestora ține strict de realizarea interfețelor grafice. „Dar există atât de multe lucruri de făcut în lumea IT și în toate componentele din spatele unui software. De multe ori, când apeși pe un buton, se întâmplă mult mai multe lucruri în spate, mult mai multe acțiuni. Toate acele acțiuni pot fi dezvoltate de către o persoană nevăzătoare.”
Încurajează persoanele care au orice lucru în defavoarea lor, indiferent că este vorba despre etnie, gen sau dizabilitate „să încerce să accepte lucrurile, să le ia așa cum sunt, să ia societatea așa cum funcționează și să găsească punctul în care se pot întâlni pentru a avea succes aceste lucruri. Pentru că întotdeauna există acest punct și uneori, căutarea poate fi puțin mai mare, dar există.”
Un prim pas către o schimbare reală
Alex era încă la facultate atunci când a început să se implice în AMAIS –Asociația Metodelor Alternative de Integrare Socială, în 2015, la scurt timp după înființarea acesteia. Acolo s-a implicat în diverse proiecte, precum Centrul de Mobilitate Urbană, și a dezvoltat prima platformă online din România, numită SeeYou, destinată voluntarilor care vor să însoțească persoanele nevăzătoare în diferite activități online, dar și offline.
Alex Cucu, Ștefan Moisei și Radu Vasile sunt trei din cei șapte programatori nevăzători din România, iar alături de Daniel Ionescu (programator fără deficiențe de vedere), sunt trainerii cursului de programare AMAIS.
La un moment dat, mi-am dorit să începem să facem un curs de programare pentru persoanele nevăzătoare, că nu exista o variantă. Am conștientizat între timp că programarea este un domeniu care, clar, poate fi practicat. Și ne-am dat seama că suntem foarte puțini care activăm în acest domeniu și care ajungem să o facem profesional.
Alexandru Cucu
Radu Vasile este primul programator nevăzător din România, iar Alex mărturisește că experiența de predare și experiența lui în domeniu l-au ajutat să treacă peste unele dificultăți care au apărut la început. „Noi ne-am dat seama că ne pricepem la programare, dar nu neapărat aveam abilitatea de a preda programarea. E o diferență între abilitățile tehnice și abilitatea de a preda abilitățile tehnice. Aici a ajutat destul de mult experiența lui Radu.”
Ajuns la cea de a cincea generație, cursul de programare este împărțit în două module: unul pentru începători și unul pentru avansați. Pentru a parcurge modulul de avansați, cursanții trebuie să-și dezvolte un proiect propriu, în care să aplice noțiunile deja învățate.
Chiar dacă știi tot cursul, partea cea mai complicată e când trebuie să pui totul la un loc și să meargă lucrul respectiv. Sunt niște concepte de programare care sunt mai greu de înțeles. În teorie le înțelegi, dar în practică trebuie să vezi cum se face să și meargă.
Daniel Avram, fost cursant
Daniel Avram este unul dintre absolvenții cursului din 2022-2023. El este student în anul 3, la Facultatea de Jurnalism din Arad. Și-a descoperit pasiunea pentru informatică acum mulți ani, dar când și-a dorit să se înscrie la Facultatea de Informatică, a avut parte doar de descurajări. „Dacă erai nevăzător, ți se spunea că nu ai nicio șansă.” Asta l-a determinat să aleagă Jurnalismul în detrimentul Informaticii.
Odată ce a intrat la facultate, Daniel a reușit să scape de gândurile negative din jurul său și să capete mai multă încredere în el, iar astfel a ajuns să se înscrie la cursul de programare AMAIS.
Ceea ce a contat cel mai mult pentru el a fost faptul că a învățat de la niște oameni foarte bine pregătiți. „Explică lucrurile foarte bine, au răbdare să explice pentru fiecare. Ca nevăzător, e foarte important să fii învățat de un alt nevăzător, pentru că știe cum să pună problema. Știe de ce lucruri ai nevoie și cum să te ghideze pentru a reuși.” De asemenea, cursanții primesc teme săptămânale, iar el spune că aceste teme l-au ajutat foarte mult în procesul lui de învățare. „Te disciplinează și te pune să repeți, până când, la un moment dat, începi să înțelegi.”
În viitorul apropiat, Daniel vrea să se îndrepte mai mult spre domeniul IT și să aplice pentru un internship, dar nu exclude opțiunea de a se înscrie și la Facultatea de Informatică.
Multe persoane s-au înscris de-a lungul anilor la cursul de programare, însă nu toți l-au terminat. În momentul de față, trainerii cursului pot să lucreze cu un efectiv de 15 cursanți, iar anul trecut doar șapte cursanți au finalizat cursul.
Oamenii își dau seama că poate să nu fie pentru ei programarea sau că e foarte mult de muncă. Sunt diverse puncte în care se opresc diverși cursanți, pentru că este un curs cu durata de un an, un curs serios, în care abordăm mai multe subiecte și e nevoie să muncească, dacă își doresc să activeze în acest domeniu. În schimb, și rezultatele pentru cei care termină sunt foarte bune. Aproape toți sunt la facultăți de informatică sau chiar doi dintre foștii noștri cursanți lucrează în IT deja.
Alexandru Cucu
Flexibilitatea este un element cheie al cursului, iar trainerii încearcă să se adapteze în funcție de nevoile și de evoluția cursanților. „Cunoștințele trebuie să fie dobândite progresiv și de cât mai mulți dintre cursanții prezenți. Adică, dacă cursanții merg puțin mai greu, atunci o să ne întindem puțin mai mult și o să mai dăm exemple pe diverse teme care se predau. Avem o programă stabilită, dar ne și adaptăm în funcție de care este grupul.”
Cursul se ține online, o dată pe săptămână, iar între cursuri, fiecare cursant se poate întâlni cu mentorul său: „Ne-am dorit ca cursanții noștri să aibă mentori între cursuri, care să poată să le răspundă la întrebări și să-i ajute în a-și face temele.”
Tehnologia asistivă
Cum reușește un nevăzător să citească, să scrie, să folosească un calculator sau un telefon mobil și cum ar putea un nevăzător să programeze? Răspunsul este: cu ajutorul tehnologiei asistive, și anume cu ajutorul unui cititor de ecran.
Există peste tot azi cititoare de ecran. Din fericire, în secțiunea de accesibilitate pot să fie găsite mai pe toate sistemele de operare mari.
Alexandru Cucu
Pentru un programator nevăzător, un cititor de ecran NVDA (open source) este esențial, iar la cursul de programare, cursanții învață și cum să folosească diverse instrumente de care au nevoie pentru a activa în domeniu: „Folosim mai multe softuri și materiale existente și utile pentru toată lumea. Noi încercăm să pregătim cursanții pentru o viitoare, ideal, piață a muncii sau pentru facultate, dar să meargă folosind instrumente pe care le folosește toată lumea. Și din fericire, softurile create de companiile mari sunt prietenoase cu cititoarele de ecran.”
Aceste instrumente sunt softuri precum IntelliJ, Visual Studio, Visual Studio Code sau Eclipse. „Programarea este un domeniu complicat pentru oricine și poate să nu te pasioneze. În schimb, sunt multe alte domenii pe care oamenii le pot face folosind tehnologia asistivă.”, spune Alex.
Incluziunea este extrem de importantă pentru persoanele nevăzătoare, iar cei de la AMAIS fac eforturi în această direcție. Ei au realizat un Ghid de angajare a nevăzătorilor, în care susțin că „un mediu incluziv ține de măsurile luate în trei direcții: amenajarea spațiului, integrarea în echipă și suportul tehnologic utilizat”. De asemenea, în acest ghid ei vin cu o prezentare a nouă meserii pe care le pot practica nevăzătorii. Acestea sunt: programator, specialist resurse umane, avocat/consilier juridic, content writer, consultant nevăzători, profesor, psiholog, operator call-center, broker/consultant financiar.
Puterea exemplului
La finalul cursului, absolvenții dețin cunoștințele necesare pentru a-și croi un drum în lumea programării. Ei pot opta pentru internshipuri, alte cursuri de specializare sau chiar să se îndrepte spre o facultate sau un master în domeniu.
Există deja IT-iști români nevăzători. Nu sunt atât de mulți, dar există. Și numărul lor tot crește. Dacă vezi în jurul tău pe cineva care a reușit în domeniul ăla, te gândești că dacă ei au reușit, sigur pot și alții, deci se poate.
Daniel Avram, fost cursant
Alex o dă drept exemplu pe Irina Coșescu, o fostă cursantă, care pe măsură ce avansa cu acest curs, s-a decis să se înscrie și la un master în Informatică. Pe urmă, Irina a plecat în Norvegia cu o bursă, iar acum lucrează la compania Microsoft, în Oslo.
