Deși îmi place ideea de second hand, nu prea merg acolo, pentru că nu am răbdarea necesară să caut și să găsesc haine bune. Am mers odată, din curiozitate, la un second de lângă facultate, care mi-a atras atenția de multe ori. Văzusem acolo un tânăr adolescent, îmbrăcat deosebit, cu un stil aparte. L-am întrebat mai multe despre hainele second, și mi-a spus că acestea îi oferă posibilitatea să fie creativ și să găsească piese vestimentare valoroase: „Mă îmbrac de la second și nu îmi e rușine, îmi place și mă mândresc, pentru că găsesc chestii faine și ieftine. Merg foarte des, chiar dacă articolele de second hand ar însemna haine aruncate scapi de acest fenomen popular astăzi, fast fashion. Mă interesează moda, iar îmbrăcându-mă de la second în stil vintage, nu doar că îmi exprim creativitatea, ci și contribui la reducerea impactului asupra mediului. Fiecare piesă vintage are propria sa poveste și personalitate, așadar, pot fi unic și autentic prin outfiturile mele”, spune tânărul de 17 ani.
Astăzi, hainele vintage au ajuns să fie o tendință a modei. Orice articole vestimentare care aveau popularitate în secolul trecut sunt readuse în 2024 chiar și de marile case de modă. Așadar, observăm că noile haine de azi pornesc de la această idee: haine vintage aduse la actualitatea vremii. Deceniile trecute au reprezentat un punct focal al tendințelor modei, pentru o mare parte a creatorilor de modă din ultimele două decenii și încă par să fie inspirații esențiale pentru o vreme de acum încolo. Unicul loc în care acestea au fost păstrate cel mai bine sunt magazinele de second hand.
Trăim într-o lume modernă, însă oamenii aleg să trăiască altfel prin stilul vestimentar, în mod unic, inspirându-se din trecut. De ce? Pentru că, nostalgia pare să aibă un rol vital în consumul de vintage. Articolele de îmbrăcăminte vintage au capacitatea de a reprezenta epocile trecute, pe măsură ce poveștile sunt împletite în interiorul articolelor de îmbrăcăminte. Autorii Banim și Guy ilustrează faptul că hainele de epocă au atașamente istorice, iar prin păstrarea îmbrăcămintei, acele amintiri sunt păstrate, ceea ce demonstrează că purtătorul simte că aceste amintiri sunt prea prețioase pentru a fi aruncate. Palmer sugerează, de asemenea, că popularitatea îmbrăcămintei vintage a crescut în ultimii ani ca o dorință de familiaritate într-o societate care se schimbă constant odată cu progresele tehnologice și care devine mai rapidă și mai detașată decât oricând. Moda vintage poate fi văzută ca o formă de stabilitate împotriva unui mediu în schimbare rapidă, care îi ajută pe consumatori să se reconecteze cu vremurile trecute, în care lucrurile erau mai simple. Un studiu realizat de DeLong et al demonstrează, de asemenea, că istoria pieselor vintage are o influență importantă asupra deciziilor de cumpărare ale consumatorilor, deoarece îi ajută să se conecteze cu o epocă trecută.
Magazine și consumatori
Sabina Ciont, vânzătoare la un magazin second hand din Cluj-Napoca, spune că atunci „când vii la un magazin de second hand, poți fi sigur că ai găsit un articol unic, care te reprezintă ca personalitate, iar frica ca cineva să dețină aceeași piesă vestimentară, nu ar trebui să existe. Magazinul acesta se află deja de 18 ani pe Calea Dorobanților, în zonă existând o facultate și un liceu. Tinerii mereu intră și aruncă o privire spre haine, articolele magazinului fiind provenite din Spania. Oamenii care au gust și un stil bine definite vor ști cum să se îmbrace bine și de la second. Vin și oameni bogați, care știu să se îmbrace stilat, care înțeleg calitatea și moda.”
De asemena, o tânără de peste 30 de ani, clientă fidelă și ea, spune că e pasionată de second hand: „De mici eram duși cu părinții prin seconduri, în căutarea de haine calitative și mai ieftine. E mai bine să vin la second decât să dau o grămadă de bani pe cârpele din mall, mai scumpe și mai proaste, cărora după două spălări le trece culoarea și mai și vezi încă trei fete cu același articol. În mall uri nu mai am răbdare să mai stau să caut, aicea da. Când merg prin magazine second hand, parcă intru în trecut, când totul părea mai simplu, într-o perioadă în care moda avea o altă eleganță și un farmec aparte.”
În contextul scumpirilor puternice, 62% din români au achiziționat haine second-hand, pentru a reduce cheltuielile, în timp ce doar 13% au făcut-o pentru că le plac piesele vintage și 10% pentru a purta articole unicat, iar pentru protejarea mediului au ales această opțiune doar 6% dintre cei care au cumpărat haine la mâna a doua, arată un studiu realizat de Cult Research,conform economedia.ro . Achiziționând o singură piesă vestimentară second hand, reducem cu 3,8 kilograme emisia de CO2 în atmosferă, cât ar genera producția unei piese vestimentare noi similare. Aplicând această statistică la cele 6 milioane de haine și accesorii ce au fost, estimativ, cumpărate la noi în țară, prin rețeaua Humana People to People, se ajunge la un total de aproape 23 de milioane de kilograme de gaze CO2, care nu au mai poluat mediul înconjurător. Producția de haine noi este poluantă și din punctul de vedere al consumului de apă. Jeanșii sunt, de exemplu, piesele vestimentare care necesită o cantitate de apă cu care un om ar putea trăi cinci ani.
Cum a devenit moda second hand o tendință globală?
Moda vintage poate fi privită ca o parte a interesului consumatorilor pentru îmbrăcămintea etică, deoarece este considerată o formă de reciclare și reutilizare a modei. În societatea actuală, doar consumatorii din Marea Britanie generează „2,35 milioane de tone” de deșeuri de îmbrăcăminte în gropile de gunoi în fiecare an. Problemele au influențat consumatorii să ia decizii de cumpărare mai conștiincioase. Vedetele ajută, de asemenea, la îmbunătățirea imaginii modei vintage. În trecut, purtarea articolelor de îmbrăcăminte purtate anterior era descurajată de comunitatea de modă, iar cultura la mâna a doua era văzută ca ceva care numai oamenii cu venituri mai mici ar cumpăra ca o formă de necesitate, mai degrabă decât dorință.
Thrifting este un termen de reținut. În ultimii ani, cumpărăturile de haine la mâna a doua, căci asta înseamnă, au devenit noul „cool”. Totul a plecat din social-media și de peste Ocean, din Statele Unite. Acolo, magazinele de produse vintage au apelat la influenceri ca să își facă reclamă. Au apărut în social-media și așa-numitele „hauls”, adică prezentări de achiziții după o sesiune de cumpărături. Au avut de câștigat, pentru că fost pusă miza sustenabilității. Conform studiilor, cel puțin în America, 70% dintre consumatorii tineri iau în calcul acest criteriu înainte de a-și cumpăra haine.
În acest moment, piața globală de „thrift” este undeva la 23 de miliarde de dolari, conform raportului Thredup și GlobalData. Va ajunge la 30 de miliarde de dolari, în următorii trei ani. În România, magazinele second-hand importă haine din Vestul Europei, donații, în mare parte. Marfa se vinde la kilogram. În prima săptămână în care este disponibilă, când, de altfel, găsești produse mai bune, costă, în medie, 120 de lei. În cea de-a doua săptămână… pentru ce a rămas, poți plăti chiar jumătate, așadar 60 de lei/kilogramul. Și tot așa, până când dispar ultimele articole. Mulți dintre clienți țin legătura cu magazinul, pentru a afla despre noile transporturi. Sunt, în mare, cei care vânează piese de colecție de la branduri de lux: Gucci, Prada, Moncler, Escada, Dolce & Gabanna, toate se găsesc în România, trebuie doar să știi unde și când să le cauți.
Mai nou, au câștigat popularitate aplicațiile și platformele online unde poți cumpăra, vinde și schimba haine și accesorii cu alți utilizatori. Este un fel de piață virtuală pentru moda second hand. A devenit o modalitate bună de a-ți actualiza garderoba, fără să dai o avere pe haine noi. Dorotea Mailat, studentă în anul 2, folosește o astfel de aplicație, Vinted, de pe care spune că își cumpără des haine și încălțăminte: „Ceea ce îmi place cel mai mult este variabilitatea enormă a articolelor disponibile, de la haine și încălțăminte, la accesorii și chiar obiecte de decor. De fiecare dată când deschid aplicația, găsesc mereu ceva interesant. Am descoperit vânzători și cumpărători de încredere, îmi place că pot interacționa direct cu oamenii care le vând. În plus, faptul că pot face tranzacții direct de pe telefonul meu, de la căutarea articolelor până la plata și expedierea lor, face întregul proces extrem de convenabil și fără griji.”
Astfel, Vinted a atras investiții record. Managerul Vinted spune că cumpărarea de haine second hand devine încet-încet un fenomen de masă. Potrivit directorului executiv Vinted, Manto Mikucka, creșterea pieței secundare de îmbrăcăminte este asociată cu o atitudine schimbată, nu este asociată cu o lipsă de finanțare, ci cu conștientizarea consumatorilor. Acesta afirmând că nu este o schimbare pe termen scurt, ci un anumit punct de cotitură, după care se va uita la trecut și ne vom întreba cum a fost posibil.
“Moda nu este ceva care există numai în îmbrăcăminte. Moda este în cer, pe stradă, moda are de-a face cu ideile, modul de viață, faptele de zi cu zi.” Coco Chanel.
Moda second hand reprezintă o tendință în creștere, cu o influență semnificativă asupra industriei modei și a comportamentului consumatorilor. Prin reutilizarea și reciclarea hainelor, acesoriilor, acestă tendință nu numai oferă o alternativă sustenabilă la moda fast fashion, ci și promovează individualitatea, creativitatea și aprecierea pentru estetica și istoria modei. Cu o creștere continuă a popularității magazinelor second hand și a platformelor dedicate, este evident că moda second își va continua ascensiunea.
