Când vine vorba de mâncare, e foarte greu să echilibrezi apetitul și rațiunea. Foamea stârnește achiziții impulsive care ajung să sfârșească în coșul de gunoi, aruncate cu dezgust după data expirării, deși au ambalajul intact. Fiecare restaurant din oraș adăpostește, ca într-un colț al rușinii, o pubelă cu mâncare aruncată care ar fi umplut stomacul unui om flămând.
Strategiile eficiente de publicitate încurajează consumerismul. Știi că mai ai două castroane de supă acasă, dar ești în oraș, ți-e foame și vezi un panou publicitar cu o super promoție la un fast-food din apropiere. Cheeseburger 1, supă 0. O lași pe cea din urmă să sufere în frigider, până își ia la revedere pe canalizare și după te condamni că ai făcut prea multă.
Conform unor studii realizate de Parlamentul European în 2018, românii își cheltuie 40% din venitul lunar pe mâncare, adică aproape jumătate din salariu. Suntem pe locul 9 în topul risipitorilor europeni, cu un record trist de peste 6000 de tone de hrană aruncată zilnic. Aruncăm anual 2.2 milioane de tone de mâncare consumabilă, suficientă să hrănească toată populația Somaliei pentru 68 de zile.
Românii își mint stomacul
Mâncarea s-a transformat din necesitate în capriciu. Generațiile post-comuniste își duc viața de parcă resursele ar fi nelimitate. Și până la urmă credem că risipa e un drept din naștere, căci rafturile pline ne din magazinele alimentare dau de înțeles că ne merge bine. Majoritatea ne permitem cel puțin trei mese principale, gustări la discreție și măcar un desert pe zi. Prânzul trebuie să fie diferit de micul dejun și cina diferită de prânz, căci beneficiem de 80 de tipuri de paste italienești, fructe exotice, ulei de măsline și creveți.
Dacă te păcălești că ești flămând și nu termini toată mâncarea din farfurie când ieși cu amicii la restaurant, să știi că ești contributor la construirea unui morman de gunoi de aproximativ 1 milion de tone. Imaginează-ți că restul de noodles asiatici din farfuria ta ajunge peruca unei piramide de gunoi în creștere, care se înalță amenințător asupra ta și te înhață. „Mănâncă sau vei fi mâncat” nu mai sună așa de haios.
Și situația nu e deloc roz. Când arunci alimente expirate, le înlocuiești cu unele noi, deci cererea de produse crește. Astfel, fiind necesară o cantitate mai mare de energie care să producă alimentele, se invocă echipa completă: fertilizatori, pesticide și mașini de transport care folosesc combustibili fosili. Trioul ăsta problematic emană gaze periculoase, care ne îmbolnăvesc și ne fură resurse epuizabile din sol și apă, pe care am putea să le folosim mai inteligent. Așadar, dacă vrei să te ferești de astm bronșic sau alte boli cronice, ar fi indicat să fii atent la risipa pe care o creezi.
Farfuria e punctul culminant
Conform Food Waste Combat, risipa alimentară amenință creșterea temperaturii globale la fel de mult ca și emisia de metan a transporturilor rutiere din lume.
O scuză a risipei pe care o cauzăm e că mâncăm să trăim și invers. Cheltuim jumătate din veniturile noastre lunare doar pe mâncare, dar e justificabil, nu? Avem nevoie de hrană ca să supraviețuim.
Și pentru o felie amărâtă de pâine sunt necesari aproape 50 de litri de apă, conform unui articol publicat de Deseret. Când găsești un colț de pâine uscat în pungă și decizi să îl arunci, e ca și cum ai vărsa toată cantitatea aia de apă la chiuvetă, apă care ți-ar fi ținut de sete pentru aproximativ o lună. Genul acesta de exemple par drastice, dar există ca să ilustreze vizual și cantitativ proporțiile risipei. Nu aruncăm doar ce avem în farfurie, ci neglijăm toate resursele folosite și procesele prin care a trecut un sâmbure de avocado până a ajuns aruncat în coșul de gunoi.
Putem înțelege gravitatea risipei de mâncare doar documentându-ne. În spatele risipei se ascunde o industrie uriașă a cărei țintă principală e profitul. Se acționează cu indiferență față de consecințe sau mijloace de producție, prin exploatarea muncitorilor, poluarea mediului, neglijarea calității alimentelor etc. Industria-mamă alimentară vizează banii și atât, motiv pentru care ar trebui să ne pese nouă.
E trist să ne gândim că un om într-o parte a Africii muncește zi și noapte ca eu să mănânc un avocado. Mi se pare îngrozitor să cumpăr mai mulți decât îmi trebuie și să fie nevoie să îi arunc.
Georgiana Luca, studentă
Pe cine arătăm cu degetul
În toată ecuația risipei, trebuie să existe un vinovat principal, care să încurajeze cumpărăturile exagerate. Între suspecții principali s-ar încadra: reclamele publicitare reușite, ambalajele atrăgătoare, promoțiile, poate perioada grea din comunism care a înfometat țara… și mulți alții. Concluzia e că ne e greu să ne dăm seama ce ne face să aruncăm cu atâta ușurință mâncare.
Într-adevăr, e știut faptul că publicitatea încurajează consumerismul. Mă tem că în România ne confruntăm, înainte de toate, cu lipsa educației. În toate sectoarele, dar și în zona sustenabilității. De-abia de câțiva ani se vorbește (sfios) în spațiul public despre importanța resurselor și despre modurile inteligente în care le putem folosi și conserva. În România, ai o bogată componentă culturală – a se vedea evenimentele cu componentă de celebrare – care îți dictează social să pregătești mese festive și bogate. Și avem an de an surplusuri de alimente care sfârșesc ca deșeuri.
Maria Mustățea, asistent de cercetare Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC), UBB Cluj
Ne afectează
Nu toți o duc la fel de bine ca noi. Risipa de mâncare contează tocmai pentru că până și în ziua de astăzi hrana e o nevoie de bază pe care nu și-o permite toată lumea.
Cred că risipa de mâncare în sine e ușor de evitat. Știu că tot ne dorim diversitate la mese, dar asta se poate face fără risipă doar cu puțină planificare. Eu îmi fac listă cu ce îmi trebuie înainte să merg la cumpărături, ca să nu fiu tentată să cumpăr lucruri care nu mi-ar trebui și s-ar putea strica în frgider. Prioritizez mereu gătitul alimentelor cât mai fresh, iar restul de mâncare pe care știu că nu-l voi mânca înainte să se strice îl depozitez în congelator. Am un obicei deprins din familie: în caz că rămâne mâncare pe cale să se strice, decât să o aruncăm, preferăm să o dăm animalelor.
Georgiana Luca, studentă
Sorana este studentă la FSPAC, în Cluj-Napoca, și postează de doi ani rețete pe contul personal de Instagram, unde are 39 de mii de urmăritori, dar creează conținut și pe alte platforme, precum YouTube (cu 7 mii de abonați) și TikTok (635 de mii de urmăritori), unde oferă idei de rețete și alternative de preparate pentru a diminua risipa de hrană:
Fiind foarte familiarizată cu acest domeniu, mi-am dat seama că, de multe ori, rămân resturi de alimente prin frigider de care uităm și, din aceasta cauză, ele ajung la gunoi. Aici mi-a început mie curiozitatea. Am vrut să caut cât mai multe moduri de a evita acest fenomen, și faptul că am avut de făcut împreună cu echipa mea un proiect de Service Learning în cadrul facultății a reprezentat pentru noi momentul ideal în care am putut să transformăm o simplă curiozitate în ceva mai mult.
Experiența mea
De când locuiesc la cămin și sunt departe de casă, am devenit mai conștientă de ce am de mâncare. Acasă la mine, mama e manager de debara și frigider. Știe tot ce circulă prin farfurii, borcane, conserve și ce ajunge la coșul de gunoi. Știe istoricul cumpărăturilor și parcă are un ceas încorporat cu datele de expirare de pe ambalaje. Atât de mult o deranjează rispa. Și de când sunt pe cont propriu (cu un buget fix) și realizez că arunc bani pe produse care rămân ambalate, mă deranjează și pe mine.
Odată mi-am pregătit pe fugă un bol cu ovăz și mi-am făcut o cantitate mult prea mare. N-am reușit să estimez cât îmi era de foame. Mi-a fost așa de ciudă să arunc restul ăla la coș, încât l-am transformat în batoane de ovăz peste care am turnat ciocolată neagră topită și le-am pus la răcit în frigider. Au fost chiar mai bune decât mă așteptam, dar mulțumirea mea mai mare a fost că am reușit să salvez mâncare. Evitarea risipei te scoate din zona de confort așa de tare, încât ești dispus să devii creativ în bucătărie și să încerci lucruri noi, doar de dragul anti-risipă.
Câteva practici cARE ar diminua risipa, conform A.N.S.V.A. (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor):
- Faceți o listă de cumpărături
- Nu mergeți la cumpărături cu stomacul gol
- Puneți porții mici în farfurii și umpleți iarăși dacă este cazul
- Faceți o revizie în frigider înainte să mergeți la cumpărături
- Luați la pachet restul de mâncare pe care nu l-ați mâncat
Există multe inițiative care își propun combaterea risipei de hrană. Se încearcă încurajarea oamenilor prin aplicații cu reduceri la mâncare, promoții după ora opt jumătate și multe altele.
Instagram – „Amicii anti-risipă”
Noi am deschis pagina @amiciiantirisipa cu scopul de a ajuta tinerii sa înțeleagă ca risipa de mâncare este o problema reală și care are urmări negative. Chiar dacă mulți oameni consideră gestul de a arunca produse alimentare la gunoi ca fiind unul neînsemnat, adevărul este altul. Prin pagina de Instagram, noi, trei studente de la FSPAC, ne dorim să împărtășim oamenilor anumite informații și idei de rețete simple, în așa fel încât să încurajăm salvarea mâncării. Avem în plan să facem anumite intâlniri online cu tineri dornici să învețe cum să prepare acasă rețete simple, pentru a evita efectele negative ale risipei.
Sorana, co-fondatoare a paginii
C.U.I.B (Centrul Urban de Inițiative Bune)
Restaurantul Cuib (cu preparate vegane și vegetariene) din Iași s-a născut din nevoia de a promova consumul sustenabil.
Oferim alternative pentru minimizarea impactului negativ asupra naturii și pentru maximizarea impactului pozitiv în comunitate.
declarație din postarea de pe pagina de Facebook CUIB ce anunță deschiderea restaurantului, în 2013
fotografie preluată de pe erasmusu.com
Când am mers pentru prima dată aici, mi-a atras atenția faptul că aveau săpun din ulei reciclat în baie și primesc în continuare ulei ars pe care îl refolosesc. În septembrie 2021, au și ținut un eveniment numit „Ziua anti-risipă”, în care au oferit legume gratuite participanților. În plus, și-au cumpărat și un compostor pe care îl utilizează, deci și deșeurile alimentare se fac utile în final.
Într-o postare de pe pagina lor de Instagram, anunță: „Întreprinderea Socială CUIB este înregistrată pe lista operatorilor economici ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, adică putem recupera alimente spre a combate sau diminua risipa alimentară!”.
bonapp
Aplicația Bonapp este disponibilă pentru locuitorii orașelor București și Cluj și a fost dezvoltată tot cu scopul de a reduce risipa alimentară. Utilizatorii pot beneficia de reduceri la produse din supermarketuri, benzinării, cafenele, restaurante și multe altele. Spre exemplu, poți cumpăra tarte de la o cofetărie la jumătate din prețul normal, asta dacă sunt ultimele bucăți rămase înainte de închidere. Fiecare partener bonapp stabilește reducerea și disponibilitatea produselor pe care le vinde.
Risipa de mâncare e o problemă globală și stă în puterea noastră să facem eforturi s-o diminuăm. Cumpără rațional, mănâncă responsabil. Numai printr-un efort colectiv vom reuși să o diminuăm.
Text și ilustrații: Mara Costea
